Trichineloza este o zoonoza, cu manifestari acute de boala, produsa de parazitul Trichinella spiralis, care ajunge in organism pe cale digestiva, deci prin ingestia de carne infestata cu larve.

Acest parazit poate fi descoperit sub forma de larva-viabila in carnea infestata a multor carnivore/omnivore (de exemplu la: porc, nutrie, mistret, urs, dar si la alte peste 100 de alte animale: sobolani, caini, pisici, vulpe).

Carnea insuficient preparata termic (prin frigere sau fierbere) sau mancata cruda (preparate de carne cruda, dintre care unele sunt apoi sarate/afumate/uscate) ajunge in intestinul uman, de unde migreaza in organism (cu precadere in masele musculare ce efectueaza efort mare) producand o stare de boala caracterizata prin:

• dureri difuze,

• stare febrila,

• manifestari alergice.

Exista trei subspecii de parazit:

1. cea care urmeaza circuitul porc-om,

2. cea care afecteaza animale carnivore din regiunile arctice,

3. cea care afecteaza carnivorele salbatice din Africa.

Dimensiunile parazitului, in functie de stadiul de dezvoltare, sunt considerate a fi cele de mai jos:

Ciclul biologic al parazitului se petrece integral in acelasi om/animal (deci si forma adulta cat si cea de larva inchistata).

Dupa ingestia unor carnuri infestate cu larve inchistate, parazitul ajunge in stomac, unde larvele prin actiunea sucului gastric, sunt eliberate din chist si ajung in intestinul subtire, unde, in aproximativ 7 zile, se transforma in viermi adulti, care se vor diferentia in masculi si femele.

Dupa 6 zile de la acuplare/fertilizare, viermii-masculi sunt eliminati din intestin, iar viermii-femele patrund in mucoasa intestinala, in celulele intestinale (enterocite), unde fiecare femela depune cam 1.000-1.500 de larve-fiice, timp de 4-6 saptamani.

Aceste larve vor parasi intestinul, pe calea vaselor limfatice pentru a ajunge la ficat si apoi in marea circulatie sanguina, ce le va trimite spre diferite tesuturi:

1. spre musculatura scheletica, pentru care manifesta o atractie speciala, unde larva, doar aici, se dezvolta ca agent infectios. In aproximativ 20 de zile, la nivelul musculaturii scheletice, parazitul reuseste sa creeze o legatura cu celula musculara scheletica (complex functional parazit-celula doica) care va determina reprogramarea structurii si functionalitatii celulei musculare a organismului parazitat. In aproximativ 50 de zile se formeaza perete chistic in jurul larvelor, perete ce va deveni definitiv in 3 luni. Calcificarea chistului incepe la 6 luni de la invazie si poate dura 2 ani. Larvele inchistate raman viabile ani de zile.

2. spre alte tesuturi ale organismului invadat, unde vor declansa doar un raspuns inflamator, ceea ce va duce in timp la dezintegrarea larvei si la absobtia sa.

Dupa aproximativ 6 luni se produce o calcifiere a chisturilor la om, dar la animale chisturile vor contine doar larve-viabile, care vor relua ciclul biologic, in cazul in care carnea lor va fi ingerata.

Cei mai infectati, in ordine descrescatoare, sunt muschii:

• diafragmului,

• laringelui,

• limbii,

• intercostalii,

• maseterii,

• bicepsii,

• deltoizii,

• gastrocnemienii.

Larvele recent inchistate nu sunt vizibile cu ochiul liber, insa cele calcificate pot fi observate ca granule fine, opace, iar uneori pot fi evidentiate radiologic.

Se estimeaza ca omul nu transmite mai departe boala.

Boala este raspandita pe intreg globul, mai ales in zonele temperate si reci, acolo unde obiceiul alimentar a impus utilizarea frecventa a carnii de porc in alimentatie, dar se descrie rar/foarte rar si in zonele calde. Parazitoza nu se descrie in Australia.