Normopoderal sau nu, copilul reprezinta un om mic, care incearca sa-si creeze propriul univers. Ce se intampla insa cand ramane singur in acest univers? Copilul supraponderal, dar mai ales cel cu obezitate este deseori tinta glumelor celorlalti copii, motiv pentru care acesta se izoleaza, se interiorizeaza, are performante scolare reduse, devine sedentar si cu un comportament alimentar modificat.

Suntem mici…….ce papam? ?

Cresterea normala a unui copil este influentata initial de dieta mamei pe perioada sarcinii, ulterior, alimentatia si practicarea exercitiului fizic sunt comportamente care se invata din familie, pentru prevenirea consecintelor negative ale obezitatii.

• In perioada 0 – 6 luni, hrana principala a bebelusului este laptele; ideal ar fi laptele matern, alimentatia la san pe langa avantajele nutritionale creand si o legatura afectiva intre mama si copil. Atunci cand aceasta nu se poate realiza (refuzul mamei, motive medicale) se recurge la alimentatia artificiala, tinandu-se cont de varsta, greutatea si tiparul alimentar al copilului.

• Dupa 4 – 5 luni, laptele nu mai poate acoperi in totalitate nevoile nutritive ale copilului si devine obligatorie diversificarea alimentatiei. Se recomanda:

1. Program regulat al meselor;

2. Sa nu se introduca in acelasi timp doua sau mai multe alimente noi;

o In cazul in care bebelusul refuza alimentul nou, se renunta pentru o perioada, apoi se reia.

o Nu se va forta bebelusul sa manance si nici nu va fi amagit prin sustragerea atentiei cu ajutorul jucariilor sau povestilor!

o Alimentele nu se vor folosi niciodata ca modalitate de recompensa sau pedeapsa.

3. Se incepe cu o cantitate mica de vegetale, fainoase, apoi se introduc fructele, legumele, carnea, branza de vaca, galbenusul de ou fiert tare – dupa varsta de 6-7 luni (oul intreg doar dupa an si jumatate), iaurtul (amestecat cu un aliment fainos, dupa varsta de 5 luni), etc. La inceput, alimentele se dau prin masina de tocat, apoi vor fi taiate in bucatele mici.

Nu se va praji nimic pentru masa bebelusului!

4. Laptele de vaca nu mai reprezinta de mult un inlocuitor al laptelui matern, acesta nefiind potrivit pentru copiii pana la 3 ani datorita continutului redus in fier si mare de cazeina (devine mai greu de asimilat de catre organism).

5. Evitarea preparatelor indulcite cu zahar;

6. Instruirea mamelor de a permite copiilor auto-reglarea aportului alimentar.

Am crescut – mancam orice, oricand, oriunde?

Nu chiar……..Trebuie sa:

– Respectam orele de masa.

– Acordam importanta meselor in familie.

– Mancam in bucatarie, fara sa avem alte activitati (vizionare TV, calculator, jocuri, vorbit la telefon, citit).

– Ne exprimam preferintele culinare, dar lasam adultii (parintii, bunicii) sa cumpere si sa prepare alimentele.

– Mancam in farfurii mai mici.

 Reducem consumul alimentelor tip fast-food, chipsuri, floricele de porumb, dulciuri concentrate, etc. Mezelurile si conservele nu trebuie sa inlocuiasca carnea de pui/ vita/ curcan/ peste, consumata sub forma de preparate la gratar/ in cuptor/ fierte la abur.

– Sa evitam consumul in exces de branzeturi topite, cascaval, margarina, unt, smantana, oua, sucuri dulci (nu mai mult de 400 ml/zi suc de fructe la copiii intre 7 si 18 ani).

– Nu mai cerem o portie in plus daca ne-am saturat!

– Ne implicam in activitati sportive alaturi de membrii familiei, prieteni, colegi.

De retinut:

Mancatul nu trebuie sa devina o modalitate de a combate plictiseala!