Tara noastra, cu o rata lunara a inflatiei de 0,23 la suta in mai (0,3 la suta rata lunara armonizata la nivelul Uniunii Europene, in calcul fiind luate inclusiv cheltuielile facute in Romania de turistii straini) e departe de cea mai rea pozitie din Europa in privinta cresterii curente a preturilor. Ocupam aceeasi linie cu Germania, cu o rata lunara in jur de 0,3 la suta. Si cu Slovenia. Dar detinem o pozitie mult mai buna decat Olanda, a carei rata a inflatiei in mai a urcat la 1,1 la suta. Si decat alte cateva tari. 

Lucrurile se schimba insa cand analizele sunt facute la nivel anual. Fiindca, in actuala etapa, ne bat toti cand este calculata inflatia pe 12 luni. Cu 4,4 la suta – rata medie anuala armonizata calculata de Eurostat – avem cea mai mare inflatie din Uniunea Europeana. O inflatie persistenta si perfida, ce mizeaza doar pe cateva patrunderi surprinzatoare; pe cateva “varfuri de atac”. Acestor atacuri le-au cedat doar cateva pozitii din cosul de consum, dintre cele mai vulnerabile. Semnificative cu deosebire, in acest sens, sunt miscarile de preturi din luna mai. In tabloul marfurilor alimentare, inflatia a reusit sa-si taie drum doar prin trei pozitii: cartofi, fructe proaspete si citrice. Toate celelalte pozitii, atat din tabloul marfurilor alimentare, cat si din tablourile marfurilor nealimentare si serviciilor, au inregistrat fie stagnari, fie reduceri de preturi. Aceste scumpiri selective, ce nu cuprind intreaga masa de bunuri si servicii, explica “originalitatea” inflatiei noastre.

Caci salturile mari, de la o luna la alta, de la un an la altul, nu exprima nici pe departe cresterea generalizata a preturilor de consum, ci disfunctionalitati ale ofertei pe care le gasim doar in miscarea nervoasa a catorva preturi. Analistul Calin Rechea isi face iluzii ca ar fi altfel, caci inflatia noastra nu are cauze monetare. E, desigur, tot o particularitate.

Adevarul e ca unele preturi in crestere exploziva, fie ca au fost zece in unele luni, fie ca au fost numai trei in altele, au stricat incepand din toamna lui 2012 media inflatiei. Detaliez. In septembrie 2012, desi miscarea a mii si mii de preturi a continuat sa fie calma, scumpirile extravagante suferite de vreo zece produse, intre care cresterile de 27,45 la suta la cartofi, de 7,58 la suta la fasole, de 6,04 la suta la ulei, de 7,23 la suta la oua, au urcat media generala a intregului sistem al preturilor de consum la peste 5 la suta. Si asta dupa ce, in luna mai a anului trecut, am inregistrat cea mai mica rata pe 12 luni a cresterii preturilor din 22 de ani, de 1,79 la suta.

De regula, cand inflatia urca auzim voci care se grabesc sa strige ca BNR a ratat tinta. Desi nu BNR, ci Romania rateaza tinta de inflatie. Ratare ce rareori s-a indepartat de tinta. Timp de 12 luni, din septembrie 2011 si pana in august 2012, miscarea preturilor in Romania s-a incadrat in culoarul de tintire a inflatiei: 3 ± 1 la suta. Mai departe, tinta de inflatie pentru 2012, de 3 la suta, ne arata ca in septembrie, dupa luni bune de miscari calme, inflatia a iesit din culoar. Semn ca s-a produs o defectiune in sistem. Tinta de inflatie nu este insa atat un obiectiv, cat un semnalizator. Arata pe unde trebuie sa mergem.

De asta si avem nevoie de o tinta a inflatiei, ca sa stim in fiecare moment cat de aproape sau cat de departe suntem de tel. Iar cand cele trei linii ale ratelor anuale – cea a inflatiei medii anuale, cea a ratei anuale a inflatiei si cea a ratei armonizate la nivelul Uniunii Europene – se vor apropia ori se vor contopi, telul va fi atins.

Sa retinem ca trei categorii de cifre au importanta in calculul inflatiei: 1) ponderea; 2) rata de crestere; 3) influenta. Ponderea, exprimata printr-un numar de puncte, a suferit schimbari in acest an: a crescut numarul de puncte la marfuri alimentare si a scazut la marfuri nealimentare si la servicii. Urmarind deci cat cantareste partea in raport cu intregul; sau cat reprezinta un detaliu (un anume indicator sintetic, sa spunem cartofi sau energie electrica) aflam ce influenta poate sa aiba in intregul tablou miscarea preturilor la numai cateva produse.

Exemplificand, vedem ca preturile la cartofi au urcat si in 2013. Cu o pondere de numai 88 de puncte, raportata la un total de 10.000 de puncte cat insumeaza tabloul consumului din Romania, respectivul indicator sintetic strica de luni bune rata inflatiei. A stricat-o si in luna mai. Desi s-au miscat incet preturile la mai toate produsele, trei pozitii (cartofii, fructele proaspete si citricele) au urcat media inflatiei.