Recent, jurnalistii de la CNN au descoperit documente si au obtinut marturii importante de la martori oculari privind istoria complexului de la Roland Garros. Toti fanii tenisului mondial stiu ca, stadionul, este numit dupa celebrul aviator Roland Garros iar prima editie a Internationalelor Frantei a avut loc in 1929.

Potrivit noilor informatii se pare ca stadionul a servit in perioada celui de Al Doilea Razboi Mondial ca inchisoare pentru disidentii politici si tradatorii tarii. Astfel, se pare ca in perioada septembrie 1939 –iunie 1940 depozitele stadionului au fost folosite pe post de celule pentru detinuti. De asemenea, Roland Garros servea drept camera de asteptare pentru “trenul mortii” spre cel mai mare lagar de concentrare, Auschwitz.

Un alt stadion care a servit drept inchisoare pentru evreii din lagarele naziste a fost Velodrome d’Hiver. Prima competitie sportiva s-a desfasrat in 1903 si a adunat in jur de 20.000 de spectatori. Aici se tineau competitii cicliste dar si atletice.

In 1924 stadionul a gazduit in cadrul Olimpiadei de vara competitii de box, ciclism, scrima, ridicarea greutatilor si lupte.

In 1940, Germania nazista a invadat Franta si a ocupat nordul sau, incluzand Parisul. La 7 iunie 1942 germanii si-au incheiat planurile pentru Operatiunea Adierea Primaverii , arestand 28.000 de evrei cu ajutorul a 9.000 de politisti francezi. Arestarea a inceput pe 16 iulie 1942 si a durat pana a doua zi.

Avand nevoie de un loc arest pentru detinuti , germanii au cerut cheile stadionului proprietarului sau Jacques Goddet. Vel’ d’Hiv avea un acoperis de sticla care a fost vopsit in albastru inchis pentru a nu atrage bombele . Acoperisul intunecos asociat cu ferestrele inchise pentru securitate , a ridicat foarte mult temperatura in interior. Cele 13.152 de persoane tinute acolo erau tinute in conditii deplorabile. Evreii arestati au fost tinuti acolo opt zile timp in care au fost hraniti doar cu mancare si apa aduse de la Crucea Rosie si cativa doctori si asistente care au putut intra acolo. Cei arestati au fost trimisi la Drancy, iar apoi la Auschwitz. Doar 400 de persoane au supravietuit.

Un incendiu a distrus o parte din stadion in 1959 iar restul a fost demolat. Acum pe acel loc sunt construite cladiri apartinand ministerului de Interne.

Pe 3 februarie 1993, presedintele francez Francois Mitterand a cerut ca un monument sa fie ridicat in acel loc. Monumentul a fost construit  de sculptorul Walter  Spitzer si arhitectul Mario Azagury. Spitzer si familia sa se numara printre supravietuitorii de la Auschwitz. Statuia ii reprezinta pe toti cei deportati dar in special pe cei de la  Vel’ d’Hiv. Sculptura include copii, o femeie insarcinata si un om bolnav.

Pe monument sunt inscriptionate cuvintele :” Un omagiu adus de Republica franceza victimelor rasismului si persecutiilor antisemitice si crimelor comise  impotriva umanitatii sub autoritatea asa  numitului Guvern al Frantei.”  Statuia a fost inaugurata pe 17 iulie 1994. O ceremonie de aducere aminte este tinuta acolo in fiecare an. Presedintele Jacques Chirac a fost cel care, in 1995, a recunoscut pentru prima data vina politiei si jandarmeriei franceze in colaborarea cu germanii.  

Aceste doua locatii sportive nu sunt singurele care au servit ca loc de detentie in perioada nazista. Numarul lor este mult mai mare si probabil Franta nu este singura tara in care arenele sportive au avut un rol esential in scrierea istoriei.