Bolile cardiovasculare înglobează un grup de afecțiuni care afectează inima și vasele de sânge (artere și vene). Conform Organizației Mondiale a Sănătății, bolile cardiovasculare reprezintă o cauză importantă de deces, în 2019 32% dintre decese având loc din cauze cardiovasculare. Decesul survine în 85% din cazuri prin accident vascular cerebral sau infarct miocardic acut. 

Bolile cardiovasculare pot fi prevenite și gestionate prin modificări ale stilului de viață (renunțarea la fumat, dietă sanogenă, sport). Este important ca aceste boli să fie depistate cât mai devreme, pentru un management optim al acestora. Consultul medical de rutină este o metodă utilă în acest sens. Iată ce tipuri de afecțiuni cardiovasculare există, prin ce proceduri se diagnostichează și ce presupune tratamentul.

Tipuri de afecțiuni cardiovasculare

Există numeroase tipuri de afecțiuni cardiovasculare, fiecare afectând organismul într-un mod distinct. 

Forme de ateroscleroză

Ateroscleroza reprezintă formarea plăcilor de grăsime pe pereții vaselor de sânge, care afectează furnizarea de sânge oxigenat către țesuturi. În funcție de arterele afectate de ateroscleroză, distingem mai multe afecțiuni:

  • Ateromatoza carotidiană (plăci de aterom pe arterele carotide de la nivelul gâtului, care duc sângele spre creier);
  • Cardiopatia ischemică (blocaj la nivelul arterelor coronare care duc sânge spre inimă);
  • Arteriopatia obliterantă a membrelor inferioare (afectează arterele membrelor inferioare).

În orice caz, ateroscleroza poate afecta orice arteră din corp. 

Malformații congenitale cardiace

Malformațiile congenitale sunt afecțiuni ale structurii inimii, care apar încă din perioada intrauterină, la făt. Există numeroase tipuri de malformații cardiace – comunicări anormale între camerele inimii, defecte ale valvelor etc.

Aritmii cardiace

Aritmiile cardiace presupun fie un ritm cardiac prea lent (bradicardia), fie unul prea rapid (tahicardia). 

Afecțiuni ale mușchiului cardiac

Afecțiunile mușchiului cardiac, cum ar fi cardiomiopatia sau insuficiența cardiacă, presupun o slăbire a mușchiului cardiac. Astfel, acesta nu mai pompează corect sânge către țesuturi. 

Afecțiuni valvulare

Valvele inimii sunt membrane care se închid și se deschid, pentru a împiedica sau pentru a permite sângelui să treacă. Afecțiunile la acest nivel pot implica un blocaj la nivelul valvelor sau o închidere incompletă. Afecțiunile valvulare pot apărea în urma unor infecții care afectează inima, cum ar fi febra reumatică sau endocardita. 

Evenimente cardiovasculare majore

Evenimentele cardiovasculare majore includ infarctul miocardic acut și accidentul vascular cerebral. Acestea sunt asociate cu risc ridicat de deces. Infarctul miocardic și accidentul vascular ischemic apar atunci când este blocat fluxul sangvin la nivelul inimii și, respectiv, la nivelul creierului. Accidentul vascular hemoragic poate apărea atunci când există o sângerare în creier, cum ar fi din cauza rupturii unui anevrism cerebral.

Proceduri de diagnostic

Bolile cardiovasculare se pot diagnostica prin multiple metode, cum ar fi:

  • Electrocardiograma: cea mai utilizată și comună procedură de diagnostic. Aceasta presupune înregistrarea activității electrice a inimii, prin atașarea unor electrozi de pieptul pacientului. Poate fi efectuată în repaus (câteva secunde), în timpul efortului fizic (test de efort EKG) sau un timp prelungit cu un dispozitiv de mici dimensiuni (holter EKG);
  • Ecografia cardiacă: utilizează ultrasunetele pentru a prelua imagini de la nivelul inimii. Se poate efectua transtoracic (prin deplasarea sondei pe piept) sau transesofagian (prin introducerea sondei subțiri în gât);
  • Ecografia Doppler: utilizează ultrasunetele și un gel special pentru a prelua imagini și informații de la nivelul vaselor de sânge;
  • Angiografia: presupune introducerea unui cateter (tub subțire) prin vasele de sânge și injectarea unei substanțe de contrast. Sub acțiunea razelor X, eventualele blocaje devin vizibile. Angiografia se realizează doar în centre specializate, cum ar fi spitalul cardiologic AngioLife;
  • Angio-CT: combină angiografia și tomografia computerizată;
  • Angio-RMN: combină examenul RMN cu angiografia. 

Tratamentul bolilor cardiovasculare

Bolile cardiovasculare se pot trata prin:

  1. Tratament medicamentos

Multe boli cardiace se tratează eficient doar cu medicamente, cum ar fi antiaritmice, anticoagulante, vasodilatatoare periferice, statine și altele. 

  1. Intervenții chirurgicale

Afecțiunile mai severe pot necesita intervenții chirurgicale pe cord deschis pentru tratarea afecțiunilor. Bypass-ul aorto-coronarian este o metodă de revascularizare a arterelor coronare blocate, pentru îmbunătățirea fluxului de sânge către inimă, prin grefarea unei artere cu țesut recoltat de la același pacient. 

  1. Proceduri intervenționale

Procedurile intervenționale sunt non-chirurgicale și includ, de obicei, tehnica cateterismului (utilizarea unor tuburi subțiri numite catetere). Angioplastia cu balon și stent este o procedură intervențională de revascularizare, folosită în cazul oricărui tip de ateroscleroză. Malformațiile cardiace congenitale pot fi, de asemenea, tratate prin astfel de proceduri. Aritmiile cardiace pot fi tratate prin ablație cu radiofrecvență sau implant de stimulator/defibrilator cardiac.

  1. Îmbunătățirea stilului de viață

Tratamentul bolilor cardiovasculare implică și renunțarea la fumat, limitarea consumului de alcool, îmbunătățirea dietei, scăderea în greutate și creșterea nivelului de activitate fizică. 

Așadar, bolile cardiovasculare sunt o cauză frecventă de deces la nivel mondial. Mergi la medic anual pentru consultații de rutină, menține un stil de viață sănătos și nu neglija tratamentul recomandat. 

Bibliografie: 

World Health Organization: WHO. “Cardiovascular Diseases (CVDs).” Who.int, World Health Organization: WHO, 11 June 2021, www.who.int/news-room/fact-sheets/detail/cardiovascular-diseases-(cvds).