Facandu-l pe cineva incapabil sa se detaseze de la locul de munca, sindromul de epuizare provoaca stres, anxietate si depresie. Acasa, birou, dormitor si serviciu: unde incepe si unde se termina ziua? Aceasta fraza se refera (si denunta) vremurile nediferentiate, activitatile care se contopesc intr-un spatiu care inainte era limitat la anumite functii si care astazi nu mai este limitat.

Asa se naste sindromul burnout , adica sindromul care ne impiedica sa marchem o granita intre viata privata si cea profesionala si care asigura ca lucratorul este mereu conectat la munca. Desigur, aceasta situatie poate avea avantajele ei, dar nu este lipsita de consecinte. Mai ales cand vine vorba de sanatate.

Sa vedem ce este si ce strategii putem implementa pentru a gasi un echilibru.

Ce este sindromul de burnout?

Sindromul de burnout se refera la dificultatea angajatilor de a se detasa de obligatiile de munca. Desi acest lucru nu este nimic nou, a fost agravat de pandemie. Telemunca si lipsa granitelor intre lumea offline si cea online ofera conditiile pentru a sustine acest fenomen. Unele dintre semnele sindromului de epuizare sunt urmatoarele:

  • Pierderea interesului pentru orice altceva decat munca.
  • Dependenta obsesiva de sau verificarea telefoanelor mobile , e-mail-urilor si notificarilor.
  • Utilizarea excesiva a tehnologiei si a internetului . Persoana poate experimenta un disconfort intens atunci cand aplicatiile se blocheaza sau cand wifi se deconecteaza.
  • Tulburari de somn si apetit.
  • Tulburari de dispozitie: stres, anxietate, nervozitate.
  • Saracirea subiectelor de conversatie, deoarece totul incepe si se termina la locul de munca.

Cum sa faci fata sindromului de epuizare?

Pe baza simptomelor descrise mai sus, se poate astepta sa apara consecinte in toate domeniile vietii . Nu este doar o reducere a performantei si a creativitatii la locul de munca, pentru ca nu ne odihnim niciodata, ci si o interferenta in ingrijirea de sine si relatiile sociale. Desigur, stresul zilnic poate duce si la probleme mai complexe, precum depresia si tulburarile de anxietate.

Asadar, iata cateva sfaturi de care trebuie sa tineti cont pentru a face fata sindromului de epuizare.

Faceti o lista limitata de sarcini

Adica, enumerati sarcinile care trebuie indeplinite in timpul zilei. Acest lucru va va ajuta sa aveti o imagine de ansamblu clara asupra a ceea ce trebuie sa faceti, acordand prioritate importantei acestora si evitand munca mai mult decat este necesar.

Alocati timp pentru activitate fizica

Daca ti-e greu sa te angajezi singur sau daca tinzi sa renunti, incearca sa faci asta cu altcineva. In acest fel, va fi mai dificil sa anulati sau sa gasiti scuze .

Iesi acasa

Poate ca nu ai chef sa iesi, dar este o modalitate de a evita tentatia de a sta in fata computerului. Este bine sa desfasori activitati fara a avea dispozitivul mobil la tine . De exemplu, faceti o plimbare in parc si lasati-va telefonul acasa.

Luati pauze in timpul zilei de lucru

Le poti folosi pentru a-ti intinde corpul, a asculta o melodie, a inchide ochii si a respira. Identificati ceea ce va simtiti bine si acordati-va cateva minute pentru a o face.

Invata sa spui „nu”

Atat cu tine, cat si cu ceilalti. Chiar daca esti pasionat de munca ta, trebuie sa stii sa stabilesti o limita: nu trebuie sa rezolvi totul astazi; De asemenea, este bine daca lasati un e-mail fara raspuns pana maine dimineata. In plus, este o idee buna sa indicati cand sunteti disponibil si sa ii faceti pe altii sa respecte acest lucru.

Acordati atentie mediului de lucru

Promoveaza o atmosfera mai pozitiva daca esti lider. A avea grija de colaboratorii tai este o modalitate de a avea grija de tine: daca toata lumea mentine un ritm obsesiv fara pauze, stresul va creste.

Din acest motiv, chiar daca lucrati de acasa, este important sa oferiti spatii pentru socializare informala , sa va faceti timp pentru gluma si sa aveti catarsis la locul de munca.Lipsa unui program fix in acest sindrom altereaza somnul si starea de spirit a persoanei.

Provocarea gasirii echilibrului

Viata este ca un joc de jonglerie: pentru a o duce mai departe si a o castiga, trebuie sa incercam sa mentinem toate bilele colorate in echilibru, fara a acorda mai multa atentie uneia decat altuia. Aceasta metafora ne ajuta sa ne gandim la diferitele spatii in care se desfasoara activitatile noastre.

Munca si dezvoltare profesionala, relatii, ingrijire de sine si sanatate, prietenii, relatii. Cand acordam prea multa importanta uneia dintre aceste bile, le neglijam pe celelalte si riscam sa cada.

Se intampla ca uneori sa cada si, desi nu se sparg, sa lase urme. De aceea ar trebui sa incercam sa rezervam timp si spatiu pentru fiecare dintre lucrurile, activitatile si oamenii care ne intereseaza. Sa avem grija de ei, sa ne bucuram de ei, sa luam legatura cu ei. Nu trebuie sa confundam partea cu intregul.

Trebuie sa intelegem ca, desi munca este o parte importanta a vietii noastre, nu este intreaga noastra viata. In sfarsit, ca societate, avem si un rol de revizuit. Trebuie sa incetam sa recompensam disponibilitatea 24/7, 365 de zile pe an.