Romanele greu de citit sunt cele care provoaca cititorul intr-un fel. Ele pot fi complexe in limbajul, structura sau temele lor. Ele pot cere cititorului sa se gandeasca profund la text sau sa aiba un anumit nivel de cunostinte sau experienta pentru a le intelege.

Exista multe motive pentru care romancierii scriu fictiune greu de citit. Unii romancieri o fac pentru a contesta asteptarile cititorului. Ei doresc ca cititorul sa lucreze pentru intelegerea textului si cred ca acest lucru poate duce la o experienta de lectura mai bogata si mai plina de satisfactii. Alti romancieri scriu ceva greu de citit atunci cand exploreaza idei sau experiente complexe care nu pot fi transmise cu usurinta intr-un mod simplu. Ei descopera ca trebuie sa scrie intr-un mod provocator si care provoaca gandirea si sa nu fie in pericol de a fi simplisti.

Desigur, nu tuturor le place sa citeasca romane dificile. Unii oameni prefera sa citeasca carti usor de inteles si care nu necesita multa gandire. Cu toate acestea, pentru cei care sunt dispusi sa depuna efort, romanele dificile pot fi o experienta plina de satisfactii si de imbogatire.

Muntele magic de Thomas Mann (1924)

Muntele Magic este un roman provocator de citit din mai multe motive. In primul rand, este foarte lung, cu peste 700 de pagini. Acest lucru poate fi descurajant pentru unii cititori si poate face dificil sa ramaneti concentrat pe poveste. Structura neliniara a romanului poate fi si confuza. Povestea se misca inainte si inapoi in timp si poate fi dificil de urmarit diferitele personaje si subploturi.

Protagonistul romanului, Hans Castorp, este un tanar care se recupereaza de tuberculoza intr-un sanatoriu. Sederea lui in sanatoriu il obliga sa-si confrunte propria mortalitate si il face sa puna la indoiala sensul vietii. Fiind plasat intr-un sanatoriu, romanul trateaza idei medicale si filozofice complexe. Acest lucru poate fi dificil de inteles pentru cititorii care nu sunt familiarizati cu aceste subiecte.

Romanul este plin de simbolism si alegorie. Acest lucru poate face dificila interpretarea textului. Titlul romanului, Muntele Magic, este in sine un simbol. Muntele reprezinta un loc de izolare si introspectie, unde Castorp poate scapa de presiunile lumii exterioare si isi poate explora propria viata interioara. Muntele reprezinta atat sanatoriul, cat si calatoria de auto-descoperire a lui Castorp. Calatoria lui Castorp in sus pe munte este o calatorie in necunoscut si este o calatorie care il conduce la o intelegere mai profunda a lui insusi si a lumii din jurul lui, dar il deruteaza pe cititor in acest proces.

Sunetul si furia de William Faulkner (1929)

Sunetul si furia este un roman provocator, deoarece este spus din perspectiva a patru personaje diferite, fiecare avand propriul mod unic de a vedea lumea. Acest lucru poate face dificila intelegerea povestii si urmarirea motivatiilor personajelor.

Prima sectiune a romanului este povestita de Benjy, care este cu handicap mintal. Naratiunea lui Benjy este plina de impresii senzoriale si este adesea dificil de inteles ce incearca el sa spuna.

A doua sectiune a romanului este povestita de Quentin, care este sinucigas. Naratiunea lui Quentin este plina de vinovatie si dezgust de sine si este adesea deranjant de citit. Este plin de aluzii la mitologia greaca si Shakespeare. Aceste aluzii pot fi greu de inteles fara cunoasterea prealabila a acestor lucrari si pot face textul mai dificil de citit.

A treia sectiune a romanului este povestita de Jason, care este lacom si materialist. Naratiunea lui Jason este plina de cinism si amaraciune si este greu sa-l simpatizesti.

A patra sectiune a romanului este povestita de Dilsey, care este un servitor negru. Naratiunea lui Dilsey este cea mai simpla dintre cele patru, dar este totusi o lectura provocatoare din cauza temelor de rasa si saracie.

Omul fara calitati de Robert Musil (1930)

Omul fara calitati este un roman intins, neterminat, care este considerat unul dintre cele mai dificil de citit in limba germana. Romanul este plasat la Viena in ajunul Primului Razboi Mondial si urmareste povestea lui Ulrich, un barbat care incearca sa-si gaseasca sensul vietii.

Romanul este greu de citit din mai multe motive. In primul rand, este foarte lung si adesea este dificil sa urmariti complotul complex. In al doilea rand, romanul este plin de perspective filozofice si psihologice, care pot fi dificil de inteles – discutii despre subiecte precum natura constiintei, sensul vietii si relatia dintre individ si societate. Aceste discutii pot fi dificil de inteles, chiar si pentru cititorii care sunt familiarizati cu filozofia si psihologia. Propozitia de inceput a romanului, „Lumea este asa cum este”, este un bun exemplu al stilului filozofic al romanului. Propozitia pare simpla, dar este plina de implicatii. Ea sugereaza ca lumea este un loc complex si haotic si ca este greu de inteles, sau ar putea fi intr-adevar un loc simplu.

Textul este provocator din punct de vedere lingvistic. In fraza de inceput, de exemplu, Musil scrie: „Der Mann ohne Eigenschaften war ein Mann ohne Eigenschaften”. Aceasta propozitie poate fi tradusa prin „Omul fara calitati a fost un om fara calitati”. Cu toate acestea, propozitia este si plina de jocuri de cuvinte si aluzii. Cuvantul „Eigenschaften” poate insemna „calitati” sau „proprietati”, iar cuvantul „om” poate insemna „barbat” sau „sot”. Prin urmare, aceasta propozitie poate fi interpretata in mai multe moduri diferite.

Stilul romanului este experimental si foloseste o varietate de dispozitive literare diferite. Musil foloseste o varietate de dispozitive literare diferite, cum ar fi fluxul de constiinta, monologul interior si alegoria. Aceste dispozitive pot face romanul dificil de citit, mai ales pentru cititorii care nu sunt familiarizati cu ele.

In ciuda dificultatii sale, Omul fara calitati este un roman plin de satisfactii de citit. Romanul ofera un portret complex si perspicace al conditiei umane si este o contributie valoroasa la literatura secolului al XX-lea.

Finnegans Wake de James Joyce (1939)

Finnegans Wake este un roman notoriu de greu de citit. Este dificil sa urmaresti naratiunea si sa intelegi motivatiile personajelor.

Iata cateva dintre motivele pentru care Finnegans Wake este considerat unul dintre cele mai dificile romane de citit:

  • Limbajul este extrem de experimental. Joyce foloseste o varietate de tehnici pentru a crea un limbaj unic si provocator in Finnegans Wake . Aceste tehnici includ:
    • Fonestetica: Joyce se joaca cu sunetele cuvintelor, creand jocuri de cuvinte, portmanteaus si alte trucuri lingvistice.
    • Neologisme: Joyce creeaza cuvinte noi combinand cuvinte existente sau alcatuind cuvinte noi in totalitate.
    • Aluzii: Joyce face aluzie la o gama larga de alte texte, inclusiv literatura clasica, mitologie si cultura populara.
  • Naratiunea este neliniara. Finnegans Wake nu este un roman traditional cu o intriga liniara. In schimb, naratiunea sare inainte si inapoi in timp si adesea urmareste perspectivele mai multor personaje simultan. Acest lucru poate face dificila urmarirea a ceea ce se intampla.
  • Sensul este adesea ambiguu . Finnegans Wake este un text foarte dens si aluziv si este adesea dificil de determinat ce incearca sa spuna Joyce. Acest lucru poate face ca romanul sa fie frustrant de citit si poate fi dificil sa gasesti satisfactie in experienta lecturii.

In ciuda dificultatii sale, Finnegans Wake este un roman foarte apreciat. A fost laudat pentru utilizarea inovatoare a limbajului, structura sa complexa si multistratificata si explorarea unei game largi de teme.

Iata cateva citate din Finnegans Wake care ilustreaza limbajul complex al romanului.

  • „Raul, pe langa cel al lui Eve si al lui Adam, de la o curba de tarm pana la o curba de coasta, vine printr-un commodius vicus de recirculare inapoi la Castelul Howth si imprejurimi .” (propozitie de deschidere)
  • „Domnule Tristram, violer d’amores, dincolo de marea scurta, passencore sosise din nou din Armorica de Nord, de pe aceasta parte, istmul zgarcit al Europei Mici, pentru a-si lupta impotriva razboiului penizolat ; gorgios in timp ce mergeau sa-si dubleze mumperul tot timpul: nici avoice din foc a urlat mishe mishe la tauftauf thuartpeatrick: inca nu, desi venisoon dupa aceea, nu aveau un copil, dar nu aveau un batran Isaac bland; furios cu twone nathandjoe. Rot a pic of pa’s malt avea Jhem sau Shen preparate la lumina arcului, iar rory end la regginbrow trebuia sa fie vazut zgomotos pe aquaface.
  • „Iata ca vine toata lumea”. (Titlul primului capitol)
  • „A way a lone a last a loved a long the” (fraza repetata pe tot parcursul romanului)
  • „M-a avut pana la ochi intr-un vocabil frumos, meliflu, al carui componente imi erau familiare, dar contextul era ciudat.” (Capitolul 1.8)
  • „Caderea unei vrabii va fi grea.” (Capitolul 2.1)

Aceste citate ofera o idee a provocarilor cu care se confrunta cititorii cand citesc Finnegans Wake. Totusi, romanul este si o lectura plina de satisfactii pentru cei care sunt dispusi sa persevereze.

Recunoasterile de William Gaddis (1955)

Recunoasterile este un roman greu de citit din mai multe motive. In primul rand, este foarte lung, peste 1.000 de pagini. Acest lucru poate fi descurajator pentru cititorii care nu sunt obisnuiti sa citeasca romane lungi.

In al doilea rand, romanul este foarte complex. Intriga este complicata si complicata si exista un numar mare de personaje. Acest lucru poate face dificila urmarirea a ceea ce se intampla si cine este cine.

In al treilea rand, romanul este extrem de aluziv. Gaddis face referiri frecvente la alte opere de literatura, arta si filozofie. Acest lucru poate face romanul dificil de inteles pentru cititorii care nu sunt familiarizati cu lucrarile la care se refera Gaddis. De exemplu, in primele pagini ale romanului, protagonistul, Wyatt, este descris ca fiind „ca un om care a venit intr-un oras strain si nu isi poate gasi drumul inapoi la hotel”. Aceasta este o referire la deschiderea Infernului lui Dante, in care Dante se trezeste pierdut intr-un padure intunecat. Si sunt din ce in ce mai multe aluzii de urmat.

Recunoasterile este adesea ambigua. Gaddis nu ofera intotdeauna raspunsuri clare la intrebarile pe care le ridica. Acest lucru poate face romanul frustrant pentru cititorii care cauta o naratiune clara. De exemplu, romanul se termina cu tatal lui Wyatt, Ambrose, murind intr-un incendiu. Cu toate acestea, nu este clar daca moartea lui Ambrose a fost accidentala sau intentionata sau chiar daca a murit deloc.

In ciuda dificultatii sale, Recunoasterile este un roman plin de satisfactii pentru cei care sunt dispusi sa depuna efort. Romanul este o opera de arta complexa si provocatoare, care recompenseaza lectura atenta. Este un roman care nu este menit sa fie usor de inteles. Ii provoaca pe cititori sa se gandeasca profund la natura realitatii si la limitele cunoasterii umane.

Gravity’s Rainbow de Thomas Pynchon (1973)

Gravity’s Rainbow este un roman dificil, plin de imagini complexe si aluzii. Este plasat in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial si urmareste povestea unui grup de personaje care sunt prinsi in razboi. Cu toate acestea, romanul nu este o poveste de razboi simpla si adesea se indreapta spre tangente care exploreaza o varietate de teme diferite. De exemplu, romanul include o sectiune lunga care este plasata intr-o unitate de cercetare a rachetelor naziste. Aceasta sectiune este plina de jargon stiintific si detalii tehnice si poate fi dificil de urmarit.

Gravity’s Rainbow este un roman extins si complex care urmareste mai multe personaje si subploturi. Acest lucru poate face dificila urmarirea povestii si intelegerea relatiilor dintre personaje. De exemplu, sectiunea de deschidere a romanului, „The Counterforce”, introduce o distributie mare de personaje si creeaza mai multe linii ale intrigii. Cititorul este apoi dus intr-o calatorie prin intriga complexa si labirintica a romanului, care poate fi dificil de urmarit.

Romanul este scris intr-un stil dens si aluziv, facandu-l greu de inteles. Textul este plin de referinte la alte lucrari de literatura, istorie si filozofie si poate fi dificil de inteles. De exemplu, titlul romanului, Gravity’s Rainbow, este o referire la racheta V-2, o racheta balistica germana care a fost dezvoltata in timpul celui de-al Doilea Razboi Mondial. Traiectoria rachetei este descrisa ca un „curcubeu” in roman, iar aceasta imagine este folosita pentru a reprezenta temele romanului de haos si distrugere.

Cartea Noului Soare de Gene Wolfe (1980-1983)

Cartea Soarelui Nou este un roman stiintifico-fantastic in patru volume de Gene Wolfe, publicat intre 1980 si 1983. Romanul este plasat intr-o lume post-apocaliptica si urmareste povestea lui Severian, un tortionar aflat intr-o calatorie. a deveni cavaler.

Cartea Soarelui Nou este considerat unul dintre cele mai dificil de citit din mai multe motive. In primul rand, este scris intr-un stil extrem de complex si aluziv. Wolfe foloseste o gama larga de vocabular si se refera adesea la figuri si concepte istorice, filozofice si mitologice. De exemplu, in fraza de inceput a romanului, Severian se descrie pe sine ca „un tortionar, ultimul dintre tortionarii Autarhului”. Cuvantul „autarh” este o referire la un monarh care guverneaza cu putere absoluta si nu este imediat clar ce inseamna in contextul romanului.

In al doilea rand, romanul este neliniar. Povestea este spusa intr-o serie de flashback-uri si flashforward-uri si poate fi dificil de urmarit cronologia. De exemplu, in primul capitol, Severian ii spune cititorului ca se afla intr-o calatorie catre Cetatea lui Nessus, dar nu ajunge la Cetate decat in ​​capitolul al patrulea. Primul capitol are loc in trecut, in timp ce al doilea capitol are loc in prezent. Acest lucru poate face dificila intelegerea motivatiilor personajelor si a intriga generala a romanului. In primul volum, Severian povesteste copilaria sa, pregatirea sa ca tortionar si calatoria sa pana la Cetatea lui Nessus. Cu toate acestea, ordinea acestor evenimente nu este intotdeauna clara si poate fi dificil de inteles cum se potrivesc toate.

In al treilea rand, romanul este plin de simbolism si alegorie. Wolfe foloseste romanul pentru a explora o serie de teme, inclusiv natura realitatii, sensul vietii si puterea limbajului. In al doilea capitol, Severian intalneste un personaj pe nume Vodalus, care reprezinta fortele haosului si dezordinei. Numele lui Vodalus este o referire la zeul roman al petrecerii si vinului si este adesea asociat cu intunericul si focul.

Cartea Soarelui Nou este un roman provocator de citit, dar este si unul plin de satisfactii. Romanul este plin de imagini bogate, simbolism complex si idei care provoaca gandirea.

The Wind-Up Bird Chronicle de Haruki Murakami (1994)

The Wind-Up Bird Chronicle este un roman provocator, deoarece este de vis si suprarealist. Romanul este greu de interpretat si poate fi o provocare sa intelegi ce este real si ce nu. De exemplu, protagonistul romanului, Toru Okada, isi cauta pisica disparuta, dar intalneste si o serie de evenimente ciudate si misterioase, cum ar fi o femeie care pare sa fie posedata de o pasare si un barbat care pretinde ca este capabil sa comunice. cu pisici.

Romanul este, de asemenea, neliniar si adesea sare inainte si inapoi in timp. Acest lucru poate face dificila urmarirea naratiunii si intelegerea motivatiilor personajelor. De exemplu, prima sectiune a romanului este povestita de Toru, dar a doua sectiune este povestita de sotia sa, Kumiko. Aceasta schimbare de perspectiva poate fi tulburatoare si poate face dificila intelegerea relatiei dintre Toru si Kumiko.

Unul dintre cele mai dificile aspecte ale romanului este utilizarea simbolismului. Murakami foloseste adesea simboluri pentru a reprezenta diferite aspecte ale experientei umane, iar aceste simboluri pot fi greu de inteles. De exemplu, pasarea in sine este un simbol al necunoscutului si reprezinta calatoria lui Toru in taramul inconstientului.

Pasarea de vant este un simbol recurent in roman si este adesea asociata cu moartea si renasterea. Romanul face, de asemenea, aluzie la o serie de alte opere literare, cum ar fi Metamorfoza lui Franz Kafka si Gradina cararilor bifurcate de Jorge Luis Borges .

Lumea romanului nu este intotdeauna ceea ce pare. Este o lume in care granitele dintre realitate si fantezie sunt estompate si in care se pot intampla evenimente ciudate si misterioase. Acest lucru poate face romanul dificil de inteles, dar il face si o lectura provocatoare si plina de satisfactii.

Tunelul de William Gass (1995)

Tunelul este un roman provocator din mai multe motive. In primul rand, romanul este scris intr-un stil extrem de experimental, folosind un limbaj complex si aluziv care este plin de jocuri de cuvinte, aluzii si neologisme. Fraza de inceput a romanului, „Lumea este o pestera” introduce cititorul intr-o multitudine de idei interesante.

Povestea este spusa din perspectiva unui barbat pe nume Harry Haller, care este obsedat de ideea tunelului. Obsesia lui Haller pentru tunel il face sa exploreze partea intunecata a naturii umane si il obliga sa-si confrunte proprii demoni. Aceasta devine o calatorie dificila si tulburatoare de urmat pentru cititor.

Romanul este plin de discutii filozofice si teologice. Ele pot fi dificil de urmarit si adesea pot lasa cititorul sa se simta confuz sau nesigur. De exemplu, intr-un pasaj, Haller spune: „Lumea este o pestera, dar este si un labirint. Traim in intuneric, dar suntem si pierduti.” Acest pasaj este un bun exemplu al stilului constient al romanului. Naratorul este constient ca scrie un roman si foloseste aceasta constientizare pentru a explora natura limbajului si a identitatii. Acest pasaj ridica o serie de intrebari dificile despre natura realitatii si sensul vietii.

Gandurile si amintirile naratorului sunt prezentate intr-un mod care nu este cronologic sau liniar. Intr-un pasaj, naratorul isi descrie copilaria intr-un mod viu si fragmentat: „Imi amintesc de mirosul gatitului mamei mele, de senzatia mainii tatalui meu pe umarul meu, de gustul primului meu sarut. Imi amintesc ziua in care am aflat ca parintii mei vor divorta, ziua in care cainele meu a murit, ziua in care am absolvit liceul.” Gandurile si amintirile curg adesea impreuna intr-un mod greu de urmarit.

Tunelul este un roman provocator, dar este si unul plin de satisfactii. Romanul ofera o perspectiva unica si perspicace asupra conditiei umane si, cu siguranta, va ramane alaturi de cititor mult timp dupa ce a terminat de citit. Este un roman care se preocupa de natura realitatii, de sensul vietii si de partea intunecata a naturii umane. Toate acestea sunt subiecte dificile si provocatoare, iar romanul lui Gass nu ofera raspunsuri simple. Cu toate acestea, romanul este o lectura plina de satisfactii pentru cei care sunt dispusi sa se implice in ideile sale provocatoare.

Infinite Is de David Foster Wallace (1996)

Infinite Jest este un roman extins, enciclopedic, plin de referinte la cultura populara, filozofie si dependenta. De exemplu, sectiunea de deschidere a romanului, „1 aprilie, Anul bucuriei”, introduce o distributie mare de personaje si creeaza mai multe linii ale intrigii. Cititorul este apoi dus intr-o calatorie prin intriga complexa si labirintica a romanului, care poate fi dificil de urmarit.

Textul este dificil de urmarit si poate fi o provocare sa tinem evidenta mai multor personaje si subploturi. De exemplu, romanul include o sectiune lunga care este plasata intr-o casa de jumatate pentru recuperarea dependentilor. Aceasta sectiune este plina de jargon tehnic si detalii medicale si poate fi greu de urmarit. Cu toate acestea, sectiunea include si o serie de imagini deranjante, cum ar fi descrierea unui personaj care este „prins de medicamente pentru durere” si care „nu mai poate simti nimic”. Cititorul se ineaca in acele imagini haotice si naucitoare.

Infinite Jest este, de asemenea, scris intr-un stil dens, aluziv, ceea ce face dificil de inteles. Textul este plin de referinte la alte lucrari de literatura, istorie si filozofie si poate fi o provocare sa intelegem sensul romanului. De exemplu, titlul romanului, Infinite Jest, este o referire la un film despre care se spune ca este atat de distractiv incat creeaza dependenta si ii poate conduce pe oameni la sinucidere. De exemplu, fraza de inceput a romanului, „Un anumit om, dupa ce a cumparat un bilet de loterie, a descoperit ca in cursul vietii sale a fost capabil sa influenteze rezultatul evenimentelor intamplatoare intr-o maniera care a fost atat semnificativa din punct de vedere statistic, cat si benefica personal. ,” este un bun exemplu al stilului complex al romanului. Propozitia este plina de informatii si poate fi dificil sa intelegeti toate implicatiile.

Si aceasta incheie lista noastra cu unele dintre cele mai greu de citit romane din lume. Ce parere aveti despre acestea – ati citit vreuna dintre ele?