Hipertiroidia un complex de manifestari, care rezulta prin expunerea organismului la cantitati crescute de hormoni tiroidieni. Inainte de a cunoaste cauza, cel mai corect este sa o numim tireotoxicoza (intoxicatie cu hormoni tiroidieni), deoarece exista si situatii in care excesul hormonal nu provine din tiroida.
Simptomele clinice sunt consecinta accelerarii tuturor proceselor metabolice prin actiunea hormonilor tiroidieni.
De regula, pacientii se adreseaza medicului pentru:
– palpitatii, scaderea rezistentei la efort, resimtita prin dispnee (lipsa de aer) si scaderea fortei musculare;
– tremuraturi ale mainilor sau intregului corp;
– agitatie, insomnie;
– intoleranta la caldura cu transpiratii abundente;
– accelerarea tranzitului intestinal (2-3 scaune normale/zi, nu diaree);
– scadere in greutate in ciuda unui aport alimentar normal sau chiar crescut.
Pacientii tineri tolereaza bine aceasta stare deoarece au energie, rezista la frig si pot manca fara sa se ingrase. Totusi, excesul de hormoni tiroidieni reprezinta o boala si ca atare, are in final consecinte nefaste asupra organismului.
Prin examinarea pacientului se constata:
– piele fina, catifelata, calda si umeda;
– posibile tulburari de troficitate ale unghiilor si parului;
– pleoapa superioara este retrasa cu largirea fantei palpebrale (ochiul pare mai mare);
– tremor al pleoapelor inchise;
– frecventa respiratorie crescuta;
– scaderea masei musculare si consecutiv a fortei de contractie, evidentiabila mai ales la nivelul musculaturii coapselor (pacientul se ridica cu dificultate din genoflexiune );
– hiperkinezie (se misca in continuu);
– fuga de idei (sare de la o idee la alta uneori fara legatura logica), tahilalie (vorbeste mult), scaderea capacitatii de concentrare;
– prin anomalii ale metabolismului hormonilor sexuali, la femei pot aparea tulburari de ciclu menstrual, iar la barbati ginecomastie (tesut mamar).
Cele mai importante consecinte ale excesului de hormoni tiroidieni sunt cele cardio-vasculare pentru ca ele pot pune in pericol viata, mai ales la pacientii varstnici. Cea mai frecventa manifestare este tahicardia constanta (> 90/minut), prezenta si in repaus sau in somn, care se accentueaza suplimentar la efort sau emotii. Pot sa apara si extrasistole atriale (batai neregulate ale inimii).
Mai ales la pacientii cu boala cardiaca preexistenta ritmul cu care bate inima poate fi sever dereglat, devenind haotic, situatie numita fibrilatie atriala si asociata cu risc de tromboza (cheag de sange in inima ce poate pleca catre creier ducand la accident vascular cerebral). Fibrilatia atriala din tireotoxicoza nu raspunde la tratamentul obisnuit, de aceea trebuie recunoscuta si tratata corespunzator.
De asemenea, agraveaza insuficienta cardiaca compensata, adica inima nu mai este capabila sa pompeze sange atat cat este necesar pentru viata. Mai mult decat atat, daca pacientul avea cardiopatie ischemica, evolutia acesteia este agravata prin efectul hormonilor tiroidieni, putand duce chiar la infarct miocardic acut.
Hormonii tiroidieni cresc glicemia, de aceea tireotoxicoza demasca un eventual diabet zaharat latent. La pacientii cu diabet zaharat insulino-dependent, se constata cresterea dozelor de insulina necesare pentru mentinerea normala a glicemiei datorita metabolizarii crescute a insulinei injectate.
Tireotoxicoza determina distrugerea materialului proteic din os cu pierderea calciului, scaderea rezistentei osoase si cresterea riscului de fractura (osteoporoza).