Inflatia din SUA si din alte economii majore a scazut brusc in ultimul an, deoarece preturile energiei s-au retras de la niveluri record. Cu toate acestea, batalia pentru a controla cresterea preturilor nu a fost inca castigata, iar riscul ca inflatia sa creasca din nou creste pe masura ce perturbarea uneia dintre principalele rute comerciale ale lumii persista.
Atacurile militantilor Houthi sustinuti de Iran in Marea Rosie inseamna ca multe nave containere, petroliere si vrachiere, care transporta materii prime, au fost fortate sa urmeze o ruta mai lunga in jurul Africii, trimitand costurile de transport si asigurare prin acoperis.
„Cred ca exista un nivel de multumire pe pietele financiare in ceea ce priveste perspectivele inflatiei”, a declarat CEO-ul UBS, Sergio Ermotti, miercuri, la Forumul Economic Mondial de la Davos, Elvetia, invocand costurile de transport maritime mai mari cauzate de atacurile din Marea Rosie. care erau de natura sa se traduca in costuri mai mari pentru marfuri.
„Nu imi pot imagina ca inflatia nu va avea de suferit din cauza asta”, a spus el.
Chiar inainte ca cresterea tarifelor de transport sa aiba timp sa treaca prin preturile de consum, inflatia generala a crescut in Statele Unite, Europa si Regatul Unit in decembrie. Miscarile in sus evidentiaza ca scaderea inflatiei la 2% – rata vizata de Rezerva Federala si de alte mari banci centrale – poate sa nu fie simpla.
„Este prea devreme pentru a declara victoria (asupra inflatiei). Treaba nu este inca gata”, a declarat Francois Villeroy de Galhau, guvernatorul bancii centrale a Frantei, saptamana aceasta la Davos.
Comentariile sale au facut ecou cele ale lui Gita Gopinath, director general adjunct al Fondului Monetar International. Ea a mentionat ca pietele se asteptau ca bancile centrale sa treaca de la cresterea ratelor dobanzilor in ritm la reducerea acestora „destul de agresiv”.
„Cred ca este putin prematur sa (tragem) aceasta concluzie”, a spus ea.
La intalnirea anuala din statiunea de schi alpina inzapezita, mai multi bancheri si directori generali i-au avertizat pe factorii de decizie politica impotriva reducerii ratelor dobanzilor prea curand, avand in vedere o multitudine de forte care ar putea conduce la cresterea inflatiei.
Aceste „riscuri pozitive pentru inflatie” includ fragmentarea lantului de aprovizionare, protectionismul comercial, socuri climatice si conflicte armate, potrivit Gopinath.
Mary Callahan Erdoes, CEO-ul unitatii de gestionare a activelor si averii din JPMorgan Chase, a avertizat cu privire la un alt risc, mai subtil. De indata ce bancile centrale incep sa scada ratele dobanzilor, „oamenii se simt mai bine, incep sa cheltuiasca mai mult”, a spus ea. „Poti avea mai multa inflatie, instantaneu.”
In Europa si Statele Unite, oficialii bancii centrale insisi au respins opinia predominanta in randul comerciantilor conform careia reducerile ratelor sunt iminente.
Presedintele Bancii Centrale Europene, Christine Lagarde, a declarat miercuri ca banca va reduce probabil ratele doar in vara, dar ca „exista inca un nivel de incertitudine”.
„Sunt increzatoare ca, in afara unui alt soc major, am atins un varf (in ratele dobanzilor)”, a declarat ea pentru Bloomberg TV. Acum, banca trebuie sa mentina ratele dobanzilor ridicate „atata timp cat este necesar” pentru a pune inflatia ferm pe calea inapoi la 2%, a adaugat ea.
Risc din Orientul Mijlociu
Inca o noua zguduire a inflatiei ar putea veni din intensificarea violentei in Orientul Mijlociu, producatoare de petrol, unde tensiunile sunt mari pe masura ce razboiul Israel-Hamas declanseaza.
In ultimele zile, Iranul si Pakistanul au desfasurat lovituri pe teritoriile celuilalt intr-o escaladare fara precedent a ostilitatilor dintre vecini. Si saptamana trecuta, fortele americane si britanice au lovit peste 60 de tinte Houthi in Yemen, ceea ce presedintele Joe Biden a spus ca este un raspuns direct la amenintarea reprezentata pentru „libertatea navigatiei” in Marea Rosie si in vecinatatea Canalului Suez.
In ciuda conflictelor, preturile petrolului si benzinei abia au crescut – iar preturile la gaze naturale au scazut – deoarece cererea mai slaba si oferta abundenta inlocuiesc preocuparile geopolitice.
Desi o potentiala crestere a preturilor la energie este de departe cel mai mare risc pentru inflatie, intarzierile de transport si o crestere sustinuta a costurilor de transport ar putea pune, de asemenea, probleme.
Traficul zilnic prin Canalul Suez a scazut la cel mai scazut nivel din martie 2021, cand canalul a fost blocat de o nava numita Ever Given timp de sase zile, potrivit PortWatch, o platforma infiintata de FMI si Universitatea Oxford.
Intre timp, costurile de transport pe containere de-a lungul multor dintre cele mai aglomerate rute comerciale din lume s-au dublat – si in unele cazuri s-au triplat – de la mijlocul lunii decembrie, potrivit datelor oferite de compania de consultanta in transport maritim Drewry, cu sediul la Londra.
Desi aceste costuri reprezinta o mica componenta a pretului pe care consumatorii il platesc in cele din urma pentru bunurile manufacturate, daca raman ridicate, ar putea duce la o crestere usoara a inflatiei globale, potrivit Oxford Economics.
Perturbarea Canalului Suez ar putea dura cel putin inca o luna, a avertizat CEO-ul Maersk, Vincent Clerc, saptamana aceasta. „Cu cat va dura mai mult, cu atat va costa mai mult”, a spus el pentru Richard Quest de la CNN in Davos.
Intarzierile de expediere si cresterea costurilor ar putea fi agravate de o posibila lipsa de containere. CEO-ul DHL, Tobias Meyer, a declarat la Davos saptamana aceasta ca calatoriile mai lungi in jurul Africii ar putea duce, de exemplu, la o penurie de containere in Asia in cateva saptamani, „deoarece refluxul nu are loc in prezent in ritmul pe care il planuiau oamenii. ”