Alvaro Siza, arhitectul care a schimbat arhitectura oraselor portugheze si a revolutionat arhitectura contemporana, expune pentru prima oara in Romania.
Expozitia monografica „Alvaro Siza. 54 de proiecte”, curatoriata de Carlos Castanheira,≈aduce pentru prima oara in Romania proiectele portughezului Alvaro Siza, unul dintre cei mai reputati arhitecti in viata din lume. Traiectul expozitiei reuneste proiecte mai vechi ale arhitectului (Universitatea din Porto, Pavilionul Portugaliei pentru Expozitia din 1998 de la Lisabona), dar si lucrari mai recente (Pavilionul Anyang din Coreea sau Muzeul de Arta Contemporana din Porto Alegre, Brazilia). Nascut pe 25 iunie 1933 la Matosinhos, in nordul Portugaliei, Alvaro Siza a studiat la Facultatea de Arhitectura din cadrul Universitatii din Porto (1949-1955). Tot la Porto si-a deschis un atelier, incepandu-si cariera de arhitect cu proiecte mici, iar in 1966 a devenit profesor la aceeasi facultate pe care a absolvit-o, fiind si profesor invitat la Harvard, Universitatea Politehnica din Lausanne si Universitatea Los Andes din Bogota.
In 1992, Siza a primit cea mai inalta distinctie din domeniul arhitecturii – Premiul Pritzker. Critici reputati de la publicatii internationale incadreaza stilul lui Alvaro Siza in modernism, luand in calcul optiunea simplitatii evidenta in lucrarile arhitectului, orientarea spre functionalism, absenta ornamentelor inutile, unghiurile configurate dupa o logica practica, insa este clar ca laureatul Premiului Pritzker pariaza pe realizari mai mari decat incadrarea in stiluri predefinite. Siza este mereu preocupat sa depaseasca barierele inguste ale unor orientari stilistice, sustinand chiar ca arhitectura adevarata incepe cand nu te mai gandesti la curente, ci cum sa oferi solutii pentru probleme concrete, extrem de diferite de la un caz la altul.
Aceasta perspectiva functionalista il motiveaza pe Siza sa proiecteze o cladire pornind de la coordonatele mediului destinat constructiei: studiaza minutios clima, solul zonei si, bineinteles, specificul local al arhitecturii. Siza este foarte atent la peisajul in cadrul caruia vrea sa integreze constructia, luand in calcul si elemente practice, cum ar fi inclinarea terenului sau frecventa cutremurelor in zona respectiva, dar si considerente de ordin estetic. Nu vei vedea niciodata o cladire proiectata de Siza care sa contina alte materiale decat cele din zona urbana in mijlocul careia este construita. Mai mult, arhitectul se documenteaza foarte mult cand are de a face cu zone speciale, cum ar fi orase a caror arhiectura poarta semnele unor influente cosmopolite, din epoci variate. Solutia lui Siza in aceste cazuri nu va merge pana la pastisarea influentelor locale, dar va tine cont de culorile dominante ale arhitecturii regionale, de unghiurile folosite in diferite constuctii, de proportii, in mod deosebit. De exemplu, casa din Mallorca, ce a fost construita in perioada 2002-2007, este o resedinta de vara situata pe o insula abrupt inclinata catre Marea Mediterana, motiv pentru care a structurat lucrarea in trei corpuri, cu volume ce variaza in functie de topografie, iar trecerea de la un corp la altul se face discret, prin pasaje interioare.
De altfel, este evident ca arhiectului ii sunt pe plac tocmai zonele accidentate, terenurile dificile, unde poate proiecta case in panta. In pofida terenului accidentat, constructiile lui Siza sunt foarte echilibrate, nu dau niciodata impresia ca ar fi in pericol sau ca ar fi ceva fortat, chinuit, care sacrifica supletea cladirii in favoarea robustetii. Cladirea realizata pentru Fundatia Ibere Camargo, in Porto Allegre, demonstreaza cum Siza poate gasi solutii ingenioase pentru a transforma un spatiu muzeal restrans intr-un monument arhitectonic cu volume inselatoare, care par sa plonjeze mult in exterior. Din fatada constructiei pornesc cateva pasaje care ies efectiv din cladire, conferind, astfel, mult mai mult spatiu. Sediul fundatiei este o mostra de expresionism care contrazice ingusta catalogare frecventa a arhitectului in randurile minimalistilor. Desi Siza nu cultiva genul fastuos, cladirile de mari dimensiuni, coplesitoare, efectul estetic remarcabil pe care privitorul il simte vine din volumele suplimentare obtinute spectaculos de arhitect, exhibarea gratuita a unor spatii in lateral, de obicei, dand nota caracteristica de expresionism.
De influenta austriaca, tendinta lui Siza de a ocoli constructiile fastuoase, se poate vedea, de exemplu, in solutia conceputa pentru sediul Facultatii de Arhitectura din Porto. Un alt element tipic constructiilor semnate de Siza este jocul cu lumina, filtrata de ferestre de dimensiuni variabile, cu forme gratioase, rar in unghi, curbele fiind predominante, asa cum probeaza casa Duarte de la Ovar. Albumul-catalog editat in seria iglooProfil include toate proiectele din expozitia prezentata la MNAC, in diferite stadii : schite si desene de mana, machete din lemn, plastic sau diferite alte materiale, planuri complexe, fise tehnice si constructiile definitive, ilustrate in fotografii.
Alvaro Siza. 54 de proiecte Muzeul National de Arta Contemporana , pana la 31 august. Organizatori: Igloo Media si Muzeul National de Arta Contemporana.
