Muzica populara este muzica de traditie, de distractie, de apartenenta la viata romaneasca si nu numai, la viata satului si la folclor. Romanii cel mai probabil se definesc prin aceasta muzica, pentru ca face parte din noi, face parte din tot ceea ce pot insemna plaiurile mioritice, dar si traditiile populare. Pe langa toate acestea, muzica populara este destinata mai mult unui public matur, avand in vedere ca adolescentii sau chiar si tinerii proaspat casatoriti nu o prea asculta, decat eventual la chefuri, la botezuri, nunti si alte petreceri ce au loc in familie, alaturi de parinti, bunici, matusi, unchi. Asta nu inseamna ca muzica de acest gen nu se mai bucura de popularitate, deoarece se pare ca solistii si toti interpretii inca o duc foarte bine din punct de vedere al notorietatii.

Nicolae Furdui Iancu, Irina Loghin, Maria Ciobanu, Sofia Vicoveanca, Maria Tanase, Alexandru Arsinel, Ion Dolanescu, Nicu Novac sunt doar cativa dintre cei mai iubiti si ascultati artisti de muzica populara. Muzica populara este de fapt un ansamblu de instrumente muzicale populare confruntat cu lumea orasului, dar si cu lumea reala ce reprezinta socialul si politicul, fiind un gen muzical chiar hibrid, aparut in prima jumatate a secolului XX.

Prin anii 1990 apare un nou val, care a derivat din acest gen, numit muzica etno, acesta fiind un produs al schimbarilor din societate si din cadrul culturilor de masa. Genul popular are insa o reprezentare mai speciala in Balcani, cat si in tarile ce apartin fostului bloc rasaritean, fiind recunoscut de foarte putine limbi asa cum este, iar in cele mai multe cazuri este inclus in notiuni asemanatoare precum cele de muzica de traditie, muzica cantata de lautari sau chiar si muzica folk, ori de multe ori ca muzica pop, ori usoara, dar in cele mai rare cazuri. Traducerile in alte limbi ale termenului de muzica populara produc chiar conflicte, avand in vedere ca orizontul cultural de la o tara la alta difera drastic.

Genul insa are radacini de origine estica, sudica si europeana inca din secolul al XVIII-lea, dar a fost cristalizat ca stil interpretativ diferit pentru multi instrumentisti care s-au mutat de la sat la oras, cristalizare ce a avut loc doar spre sfarsitul secolului al XIX-lea. Specific stilului popular sunt si costumele, in care interpretii apar adesea pe scena, acestea fiind porturi traditionale rurale, care insa prea putin mai sunt folosite in prezent.

Cel mai apreciat program de televiziune care promoveaza inca acest stil, fara oprire este Etno TV care, dupa cum si numele o spune, difuzeaza si muzica etno, deci acel derivat din muzica populara. De mentionat este faptul ca instrumentele folosite pentru redarea acestui gen s-au schimbat intre timp, avand in vedere ca la inceput muzica era bazata mai mult pe nai si pe un solist, iar cativa ani mai tarziu au fost introduse si taragotul, adica saxofonul sopran si o serie de alte saxofoane, orga, acordeonul, clarinetul si contrabasul si inca alte cateva instrumente, ajungandu-se pana la formele cunoscute din prezent.

Temele muzicii populare sunt insa aceleasi, avand in vedere ca ele vizeaza dragostea fata de sexul opus, dragostea fata de familie, fata de copii, iubirea fata de patrie, iubirea fata de traditie, de obiceiuri (vezi melodiile despre vin, despre sarbatori), dorul de casa, instrainarea, acestea teme fiind pentru unii destul de emotionante, pline de patima, ajuntandu-i pe ascultatori sa se regaseasca, mai ales atunci cand se afla departe de plaiurile mioritice, de locurile natale.

Muzica populara este cel mai apreciat gen muzical mai ales in cadrul sarbatorilor sfinte, precum Pastele, Craciunul, deoarece tine de traditiile romanesti, dar si in cadrul spectacolelor muzicale ce au loc de 1 decembrie, atunci cand se sarbatoreste marea unire a romanilor. Cele mai dese evenimente din viata omului se invart tot in jurul acestui gen muzical, avand in vedere ca nu exista botez, nunta sau aniversare intre oamenii adulti, fara hore, sarbe sau cantari populare.

Genul muzical, insa, se bucura de o mai mare atentie in zonele rurale decat in cele urbane, avand in vedere ca mai exista chiar si acum multe sate care organizeaza in ziua sfanta a Domnului, deci duminica, adevarate evenimente la centru, in care atat tinerii cat si batranii danseaza si se distreaza in stil traditional. Tot oamenii de la sate sunt cei care isi educa copiii in spiritul traditiei si ii invata muzica populara, motiv pentru care inca se mai organizeaza concursuri cu premii pentru cei mici, iar in acest sens avem si festivalurile anuale care se tin pe scenele din aer liber amplasate in centrul oraselor sau in cadrul caselor de cultura ale fiecarui oras in parte. Desi muzica populara nu mai cunoaste aceeasi intensitate in prezent, este bina ca nu a murit asa cum tind sa o faca multe alte lucruri vechi, care tin de traditie, de popor si de identitate.