Felul in care publicatiile din Ungaria și Deutsche Welle au reactionat impotriva proiectului meu de lege privind taierea finantarilor mascate din afara tarii pentru politicienii din Romania constituie dovada ultima ca aceasta prevedere trebuie neaparat votata de Parlament. Fara banii Ungariei, extremismul maghiar din Transilvania s-ar diminua rapid și am stinge astfel un focar de infectie care dauneaza imens Romaniei și romanilor.

Agenția Naționala de Presa a Ungariei, MTI, a sesizat prima ”pericolul” care se ascunde in proiectul meu de modificare a legii partidelor in așa fel incat sa stopam finanțarea indirecta din strainatate a politicienilor maghiari care duc o politica anti-romaneasca. Faptul ca Guvernul a indicat Parlamentul ca decident in aceasta privința mi se pare o incurajare pentru ca toți parlamentarii trebuie sa se decida – și sa declare acest lucru public – daca apara interesul romanesc sau interesele Ungariei. Sunt curios, in aceasta privința, cum va vota UDMR referitor la respectivul proiect de lege. Sau cum va vota PDL, cel mai mare susținator al lui Laszlo Tokes și al lui Viktor Orban din Romania.

Proiectul meu de lege va funcționa ca o oglinda a opțiunilor parlamentarilor care nu se vor mai putea ascunde și vor trebui sa admita public daca susțin sau nu demersurile impotriva Romaniei desfașurate de Laszlo Tokes cu bani de la firmele de stat din Ungaria. Daca ii vor permite acestuia sa incaseze in continuare bani de la Viktor Orban prin increngatura de fundații și de ONG-uri construita exact in acest scop, atunci inseamna ca ii susțin acestuia și proiectul de așezare a Transilvaniei sub dominația Budapestei sub forma de protectorat.

Deutsche Welle reacționeaza la randul sau impotriva propunerii mele, sugerand ca nu putem fi sceptici fața de fondurile care vin din Franța, Marea Britanie sau Germania. Germania figureaza ultima pe lista, dar sunt convins ca la ea se gandea Deutsche Welle cand emitea avertismentul. Referitor la banii germani, atata vreme cat ei sprijina acțiunile civice, nu are nimeni nimic impotriva. Știind insa ca fundațiile „Hanns Seidel” și „Konrad Adenauer” au susținut PDL-ul și pe liderii sai in diferite forme, se pune intrebarea daca avem de a face cu contribuții civice sau cu influențe politice.

Recunosc sincer ca, atunci cand am depus acest proiect, intenția mea directa a fost sa opresc drenarea de bani catre mișcarile extremiste din Transilvania, al caror exponent de frunte este Laszlo Tokes, marele beneficiar al sponsorizarilor de la Budapesta. Reacția Deutsche Welle m-a atenționat insa ca mai sunt și alte guverne care pot avea preferințe politice și pe care le pot susține din afara țarii prin finanțari mascate in fundații și asociații ”civice”, desigur, așa cum permite legea in forma actuala.

Politica Romaniei trebuie decisa de romani. Cum amestecul altora nu are intotdeauna calitatea de a fi neutru și bine intenționat, propun sa interzicem legal ”binefacerile” banilor straini cu direcție politica și sa oprim astfel posibilitatea de a lasa destinul poporului roman sa fie influențat de finanțari straine. Altfel ne trezim cu planuri de protectorate straine sau cu impunerea din afara țarii a unor masuri sau a unor politicieni care nu sunt doriți de romani. Daca poporul e suveran, iar votul este instrumentul absolut al democrației, haideți sa-i lasam pe romani sa-și decida ei soarta, nu banii și influența factorilor externi.

Aceasta modificare de lege nu aduce atingere ONG-urilor corecte și neutre care desfașoara activitați civice sau umanitare in mod real. Cei care se tem de proiectul meu sunt, de fapt, doar cei care au ceva de ascuns și care au de gand sa foloseasca in continuare pavaza instituțiilor non-profit pentru a influența cu bani straini politica romaneasca. Acest lucru mi se pare inacceptabil, iar efectele sposorizarilor straine pe scena politica romaneasca sunt in masura sa-mi confirme temerile.

Baconschi și Mișcarea Populara, aparatorii banilor lui Tokes, dar grijulii și cu propriile buzunare

Teodor Baconschi și Mișcarea Populara sunt primii aparatori ai finanțarilor din Ungaria pentru Laszlo Tokes, impotrivindu-se modificarii propuse de mine la legea partidelor politice in sensul interzicerii infuziei de bani din afara țarii pentru activitați politice in Romania prin intermediul ONG-urilor și fundațiilor. Oponenții mei sunt insa grijulii și cu propriile buzunare, finanțate din afara țarii.

Teodor Baconschi, mai nou vicepreședinte al partidului Mișcarea Populara, nu apara așadar numai banii veniți din Ungaria pentru Tokes, ci și banii care au intrat in buzunarul sau ca angajat al Fundației Creștin-Dermocrate. Fostul ministru de Externe a beneficiat chiar el de finanțari prin fundațiile „Hanns Seidel“ si „Konrad Adenauer“ la Fundația Creștin-Democrata inființata tot de el, unde s-a angajat pe un salariu de 2.000 de euro platit din donațiile generoase din Germania. Dupa cum se poate vedea și din atacul la propunerea mea, activitatea domnului Baconschi nu are nimic de a face cu civismul, chiar daca nu a reușit sa intre in Parlament, ci cu politica. Așadar, finanțarea externa pe care a primit-o domnul Baconschi prin intermediul Fundației Creștin-Democrate și din care și-a susținut activitatea politica nu reprezinta o ”veriga a unor retele civice si profesionale de nivel european”, cum declara fostul ministru, ci pur și simplu o finanțare externa orientata politic suta la suta.

Intre timp, foștii pedeliști și-au creat un nou organism, Fundația Mișcarea Populara, numai buna de adus bani din afara țarii, și de aceea Partidul Mișcarea Populara, brațul politic al fundației, vrea sa opreasca modificarea legii. Propunerea mea legislativa vizeaza exact acest gen de increngatura intre fundații și mișcari politice, care profita de lacuna legislativa și atrage bani straini prin ONG-uri paravan pentru a-i direcționa spre scena politica, in disprețul Constituției și al suveranitații Romaniei. Reacția Mișcarii Populare reprezinta un argument in plus pentru necesitatea adoptarii acestei modificari legislative, fiind o dovada clara a felului in care scena politica romaneasca este influențata de bani straini prin intermediul așa-ziselor fundații civice.

Susțin pe deplin dreptul ONG-urilor de a se implica in progresul societații romanești și de a primi finanțari externe in acest scop. De aceea, am venit in sprijinul societații civile printr-o modificare legislativa de modificare a art. 57 din Legea nr.157/2003, privind Codul Fiscal. Am propus ca dispunerea asupra destinatiei a 2% din impozitul pe venit care pot fi direcționați catre ONG-urile din Romania sa fie efectuata pentru o perioada de cinci ani consecutivi de la data optarii pentru ca instituțiile non-profit sa fie degrevate de efortul pe care il fac in fiecare an pentru atragerea acestei sume. In felul acesta, ONG-urile vor putea sa-si concentreze eforturile pe desfasurarea efectiva a activitatilor lor, iar nu pe atragerea celor 2 la suta, ceea ce implica cheltuieli de resurse umane și materiale suplimentare.

Propunerea a fost salutata ca benefica de o seama de ONG-uri importante precum SMURD, Crucea Roșie, Transparency International sau Let’s Do It, Romania, și se afla deja in dezbaterea parlamentara. Așadar orice acuzație ca proiectul meu de modificare a finanțarii din afara țarii a activitații politice ar afecta activitatea societații civile este neavenita. Singurele organizații non-profit care vor fi ”afectate” sunt cele care, sub paravanul civismului, desfașoara activitați politice clare. Nu am ascuns scopul propunerii mele legislative care este exact cel de a ”afecta” sponsorizarile mascate, adica de a interzice finanțarile politice din afara țarii care au efecte nocive asupra desfașurarii democrației din Romania pentru ca banii respectivi nu vin pe gratis.