Efectul fluturelui ne spune ca chiar si o mica schimbare a conditiilor initiale ale unui sistem, cum ar fi baterea aripilor unui fluture, poate avea consecinte importante pe termen lung asupra aceluiasi sistem. Consecintele care pot fi pozitive sau negative. In psihologie asta ne impinge sa infruntam viata cu optimism, cu zambetul pe buze, intr-un mod pozitiv, astfel incat sa ne bucuram de efecte pozitive pe termen scurt si lung.

Efectul fluture este un termen care serveste la explicarea modului in care sensibilitatea la conditiile initiale intr-un sistem dinamic neliniar poate influenta puternic rezultatul final. Variatiile initiale minime intr-un sistem (chiar si la o fiinta vie precum oamenii) pot avea consecinte importante pe termen scurt sau lung. Sa aflam impreuna de la ce vine acest termen, ce inseamna si ce legatura are bataia aripilor unui fluture frumos cu teoria haosului. Si mai presus de toate, pentru ca de la fizica si matematica am trecut la aplicarea conceptului la psihologie si bunastarea umana.

Ce se intelege prin efectul fluture?

Efectul fluture este o sintagma prezenta in matematica si fizica, care se refera la notiunea tehnica de „ dependenta sensibila de conditiile initiale ”, formulata in cadrul teoriei haosului. In practica se spune ca chiar si mici variatii ale conditiilor initiale prezente intr-un sistem pot produce variatii importante in comportamentul pe termen lung al aceluiasi sistem.

Primul care a vorbit despre efectul fluture a fost Edward Lorenz in 1962, intr-un text pentru Academia de Stiinte din New York. El a spus la acea vreme ca un meteorolog a subliniat ca o batere a aripilor unui pescarus ar putea modifica cursul vremii pentru totdeauna. Savantul a inceput sa descopere cum, in modelele meteorologice, doar o mica schimbare, chiar irelevanta, la inceputul fenomenului si-ar putea modifica cursul. Mai tarziu, aripile pescarusului au fost inlocuite cu cele ale unui fluture, poate pentru ca erau mai mici, mai frumoase, mai aparent neinsemnate decat cele ale unei pasari mari.

Aceasta formulare face parte din teoria haosului, o ramura a fizicii care studiaza sisteme si comportamente imprevizibile care pot parea aleatorii, dar aparent nu sunt. De la fizica la psihologie a fost un pas scurt. Actiunile zilnice aparent banale, indiferent daca le facem de bunavoie sau nu, pot avea efecte importante pe termen scurt si lung asupra scrierii povestii noastre. Demonstrand faptul ca nimic nu este lasat la voia intamplarii, dar totul, fiecare gand, fiecare actiune, fiecare relatie sunt conectate si impletite.

De ce se numeste efectul fluture?

Intr-o conferinta din 1972, el a fost cel care a formulat celebra intrebare „ Poate baterea aripilor unui fluture in Brazilia sa provoace o tornada in Texas? „. Inlocuind, asa cum am mentionat anterior, aripile unui pescarus, poate mai putin poetic de imaginat, cu cele ale unui fluture splendid, mai elegant si chiar mai mic. De asemenea, Alan Turing formulase anterior o idee similara: „ Deplasarea unui singur electron cu o miliardime de centimetru, la un moment dat, ar putea insemna diferenta dintre doua evenimente foarte diferite, cum ar fi uciderea unui om un an mai tarziu, din cauza unei avalanse sau a mantuirii lui .”

Implicatiile efectului fluturelui asupra vietii de zi cu zi

Este clar ca efectul fluture are consecinte importante asupra vietii noastre. Ne impinge sa luam decizii utile pentru a ne simti bine si a trai mai bine, pentru a urmari bunastarea noastra personala si, de asemenea, a oamenilor din jurul nostru. In fiecare zi incepem ziua gandindu-ne ca primele gesturi, primele cuvinte, primele intalniri vor avea repercusiuni importante asupra vietii noastre de zi cu zi. Daca infruntam fiecare dimineata cu zambet si intr-o maniera pozitiva, ne vom putea bucura de efecte pozitive. In schimb, daca incepem cu luna rea, efectul fluture ne spune ca consecintele ar putea fi doar negative. Cu exceptia cazului in care se intampla ceva din nou in timpul zilei care ar putea schimba situatia.