Proiectul de rezolutie al Consiliului de Securitate al ONU redactat de SUA pe tema referendumului din Crimeea a fost respins prin veto-ul Rusiei. China, unul din cei cinci membri permanenti, n-a mai votat alaturi de Rusia ci s-a abtinut.
Sa fi creat criza din Ucraina o fisura in relatia dintre cele doua mari puteri mondiale? Colaborarea in domeniul productiei de aparare dintre Ucraina si China este stransa si de lunga durata. In primii ani de dupa declararea independentei, Ucraina a vandut chinezilor unul din prototipurile avionului rusesc Sukhoi Su-33, versiunea pentru portavion a lui Su-27, ajutandu-i sa-l copieze sub numele de J-15. Acest aparat opereaza deja la bordul portavionului chinez Variag (din clasa Amiral Kuznetov), cumparat si el din Ucraina, in anul 1998. La proiectarea noului avionul de transport greu Y-20, chinezii au beneficiat din nou, de experienta celebrei companii ucrainene Antonov. Este cunoscut faptul ca marina chineza a comandat patru nave de desant amfibii pe perna de aer din clasa Zubr, primele doua fiind deja construite in Ucraina si livrate Chinei. Urmatoarele doua vor fi realizate in santierele navale chinezesti, cu subansamble ucrainene si sub supravegherea specialistilor ucraineni. Nava, care este cea mai mare din lume, poate debarca pe plaja trei tancuri sau 10 TAB-uri, MLI-uri sau 500 de infanteristi marini.
Votul de abtinere in privinta Crimeii, permite Chinei un larg spatiu de manevra. In primul rand, aceasta s-a asigurat ca ucrainenii vor continua colaborarea cu China, cel putin in proiectul navelor din clasa Zubr. Pe de alta parte, China nu se va opune unei eventuale decizii a SUA si a aliatii sai europeni de a interveni militar in favoarea Ucrainei. Sau a inarmarii Ucrainei cu arme de ultima generatie, in mod direct sau prin intermediari, ca in cazul rebelilor islamisti sirieni. Pentru ca odata cu aceasta, China are mana libera sa intervina militar oriunde in Asia de sud-est, invocand precedentul din Ucraina.
Echipamentul militar procurat din Ucraina ii este vital Chinei, tara care la sfarsitul acestui an va fi prima economie mondiala si care este in cautarea pretextului potrivit pentru a diminua statutul de lider militar al SUA in vestul Pacificului. Si acest obiectiv se realizeaza doar prin spargerea blocadei instituite de SUA impreuna cu aliatii sai din zona, permitand preluarea controlului rutelor maritime care asigura accesul nestingherit al Chinei in Oceanele Indian si Pacific. Directia strategica principala pentru asigurarea accesului Chinei in Oceanul Pacific o constituie controlul rutei maritime delimitate de spatiul dintre arhipelagul japonez Okinawa (Ryukyu) si insula Taiwan. Arhipelagul Senkaku, aflat intre insula Miyako si Taiwan, este format din 8 insulite care apartin Japoniei, el fiind revendicat in ultimul timp, tot mai agresiv de catre China. Chinezii si-au prelungit zona de actiune in marea Chinei de est, intre Japonia si Taiwan, peste insulele Senkaku (apartinand Japoniei) creand o zona de supraveghere aeriana si maritima, bazata pe 78 de drone de medie si mare altitudine.
Odata cu arhipelagul Senkaku, in vizorul Chinei intra si Taiwanul, aliat de baza al SUA in zona care este locuit de populatie chinezeasca si care a apartinut Chinei pana dupa cel de-al Doilea Razboi Mondial. De Valentin Vasilescu – Vocea Rusiei
