Cetoza este un mecanism de aparare al organismului nostru care intra in joc atunci cand rezervele de glucoza sunt epuizate. Sa fim informati despre simptome si despre cum sa prevenim aceasta afectiune este esential pentru a ne proteja bunastarea.
Organismul nostru obtine energie in principal din carbohidrati, transformandu-i in glucoza. Dar ce se intampla cand rezervele de glucoza se epuizeaza? Organismul activeaza un mecanism alternativ: cetoza .
Cum se activeaza cetoza?
Cand suntem intr-o stare prelungita de post si rezervele de glucoza sunt epuizate, corpul nostru incepe sa foloseasca grasimile ca sursa de energie. Cu toate acestea, metabolismul grasimilor produce corpi cetonici: acestea sunt molecule care, daca sunt prezente in cantitati excesive in sange, pot crea o stare de cetoza .
Prin urmare, se poate intampla ca organismul sa compenseze o absorbtie redusa a zaharurilor cu o crestere a corpilor cetonici eliberati in sange, adica compusi organici de natura lipidica care sunt in general sintetizati de ficat. Cand apare aceasta afectiune, determinand o alterare a metabolismului alimentar, suntem in prezenta cetozei sau acetonemiei.
Este, in esenta, o afectiune de urgenta, un raspuns al organismului la o varietate de situatii diferite, dintre care unele depind de stilul alimentar pe care il urmeaza, in timp ce altele se refera la dezvoltarea unor patologii medicale specifice.
Cauzele cetozei
Cetoza poate aparea din diferite afectiuni, totusi, in absenta unor anumite boli, cauzele declansante pot sta in spatele unui post prelungit caracterizat mai ales prin absenta carbohidratilor, care dureaza doua sau trei zile consecutive.
In acest sens, exista un regim alimentar destul de restrictiv numit „ dieta ketogena ” care duce, de fapt, la acetonemie : aceasta dieta se bazeaza pe eliminarea atat a carbohidratilor simpli, cat si a celor complecsi pentru a obtine o scadere in greutate, insa riscul este acela de a creste semnificativ prezenta cetonelor in urina, expunandu-l la multe riscuri.
De fapt, daca este urmata o perioada indelungata, aceasta dieta poate afecta rinichii si poate provoca modificari cardiace, dupa cum ne-a mai spus nutritionistul.
In ceea ce priveste patologiile care pot duce la dezvoltarea cetozei, categorie include insa diabetul, bolile pancreatice sau o afectiune de alcoolism.
Simptomele cetozei
Cetoza da nastere unei serii de manifestari comune si destul de recunoscute, in primul rand o respiratie alterata care aminteste de gustul otetului. Ele pot aparea si:
- oboseala si somnolenta;
- crampe;
- membrane mucoase deshidratate;
- deshidratare, sete si poliurie;
- aritmie cardiache;
- pierdere in greutate;
- pierderea masei musculare;
- dureri de cap si disfunctie cerebrala;
- rareori si scaderea PH-ului din sange.
Acetonemia apare adesea la copii in urma unor afectiuni particulare, precum postul dar si febra, efort prelungit si intens, o dieta bogata in grasimi sau in prezenta unor boli metabolice congenitale . Este o tulburare care tinde sa regreseze odata cu inaintarea in varsta si care poate fi tratata prin respectarea unei alimentatii echilibrate, evitand consumul in exces de grasimi si favorizand carbohidratii usor digerabili.
Cum sa previi cetoza?
Pentru a evita starea de cetoza, este esential sa se mentina o dieta echilibrata si sa se asigure o hidratare adecvata. Vitamina B6, in special, poate ajuta la contracararea greatei si varsaturilor tipice cetozei: aveti grija, totusi, la efectele secundare.
Dieta recomandata
In general, pentru combaterea episoadelor de cetoza este important sa identificati cauza declansatoare si sa pregatiti tratamentul adecvat, evident, contactand medicul dumneavoastra. Chiar si selectarea alimentelor ingerate zilnic reprezinta insa un ajutor valid in atenuarea simptomelor si restabilirea unei situatii optime. Alimentele recomandate includ :
- carbohidrati, inclusiv paste, orez si paine;
- fructe proaspete care se consuma si prin sucuri si sucuri proaspat stoarse;
- legume crude si fierte;
- ceaiuri de plante indulcite.
Ele nu trebuie consumate sau in niciun caz reduse foarte mult, in schimb:
- grasimi in general, inclusiv lapte, unt, iaurt integral si branza;
- ciocolata;
- inghetata;
- biscuiti si croissante;
- carne rosie, mezeluri si carnati;
- sosuri precum maioneza;
- pizza umplute.
