De Roman Tolici s-a mai vorbit. S-a scris si s-a comentat. Mult, putin… nu mai conteaza. Important este ca recent deschisa expozitie de la MNAC se dovedeste prilejul perfect pentru a redeschide subiectul. 

Expozitia prezinta lucrari din trei serii diferite: un nou set de picturi, aflat inca in lucru si intitulat sugestiv “Action”, deja cunoscuta colectie “Park” si, nu in ultimul rand, grupajul de desene “The Barber’s Shop”, all brand new. Incitanta prin titlu si amploare, expozitia nu se doreste nici pe departe a fi o retrospectiva, ci se constituie mai degraba intr-o expozitie-investigatie. Demersul curatorial declarat este tocmai acela de a analiza un element central al hiperrealismului practicat de artist – raportul dintre pictura si fotografie, modul in care pictorul se foloseste de fotografie, precum si pozitia pe care se plaseaza artistul in acest proces. Investigatia este continuata si printr-o foarte interesanta discutie Roman Tolici – Oana Tanase care a fost publicata in brosura intitulata “Anexa”.

Pentru Tolici fotografia este un act, o atitudine, in sensul ca inmagazineaza o experienta personala, un punct de vedere particular fata de un anumit subiect. Tocmai aceasta raportare la realitate face, pentru Tolici, diferenta esentiala dintre fotografie si pictura. Prima tine de un gest de documentare care se bazeaza pe memoria peliculei fotografice si serveste in mod similar carnetului de schite sau sevaletului in plein air, dupa cum marturiseste artistul.

A doua consta intr-o de-compunere a imaginii si re-investire a ei cu noi semnificatii. In contextul postmodern, calificat de Jean Baudrillard drept unul al realitatilor simulate, nu se poate vorbi de o semnificatie constanta a imaginii. Semnificatia reprezentarii variaza si suporta multiple (re-)interpretari. Seria “Park” este elocventa in sensul stabilirii si dezvalurii de catre artist a unui cod de relatii dintre un peisaj construit si o anumita natiune. Astfel, daca, la un prim nivel de citire, un grup de oameni adunati in fata blocului nu reprezinta decat o imagine banala, preluata din cotidian, titlul, “4 iulie”, dezvaluie subtexte care fac referire la ziua nationala a Statelor Unite .

Libertatea de a opera cu imaginea se extinde pana la conceperea tablourilor intr-o structura cinematica, asa cum se intampla in seria sugestiv intitulata “Action”. Miscarea este surpinsa in multitudinea cadrelor unui film care infatiseaza modificarile de atitudine si mimica a unor personaje, sau consecintele unei actiuni. Gestul descompunerii cognitive din “Park” ajunge sa fie reperat la nivel vizual in “Action”.

“Imi place exemplul sagetii care, in timpul traiectoriei ei de la A la B, parcurge un infinit de puncte intermediare determinate, deci statice: ochiul functioneaza ca o camera de filmat, si, daca ar avea posibilitatea de a parcurge cu suficienta viteza imaginile pictate succesiv, ar vedea la propriu o pictura in actiune, un continuu “film mut”, care nu ia sfarsit nici atunci cand cade curentul”, explica Roman Tolici.

Seria lucrarilor intitulate “The Barber’s Shop” pune in discutie un alt tip de reprezentare: cea investita cu valoare de putere. In nu mai putin de 40 de desene, diverse personalitati ale istoriei sunt “recosmetizate” de Roman Tolici prin inlaturarea mustatii sau a barbii. Este vorba de o de-construire a imaginii unui personaj, asa cum a fost ea pastrata in memoria colectiva. “The Barber’s Shop” s-a nascut din intrebarea “ce-i face pe oamenii remarcabili sa fie memorabili”, declara Roman Tolici.

In contextul in care barba sau mustata au avut, la nivelul societatii, valoarea unui simbol ce confera o infatisare plina de forta celui care o poarta, inlaturarea ei functioneaza ca o demascare, ca o demitizare si o reevaluare a personalitatii celui infatisat. Fotografia a servit si de aceasta data ca document in reconstituirea fizionomiei personajelor carora Roman Tolici le-a ras barba/mustata, lasand fara podoaba faciala vedete ale istoriei precum Adolf Hitler, Salvador Dali Nietzsche, Marx, Jimmy Hendrix, Pasteur sau Osama bin Laden. Astfel, poza asumata, modul in care a ales sa se prezinte si sa se reprezinte in ochii celorlalti un personaj sunt rediscutate intr-o cheie complet noua dupa operatiunea de decapare. “Cel mai probabil maine”, expozitie semnata Roman Tolici, deschisa la Muzeul National de Arta Contemporana, in perioada 18 septembrie-30 noiembrie 2008.