In ciuda efectelor negative ale dezordinei, sunt fascinat de motivul pentru care majoritatea dintre noi nu acordam prioritate eliminarii dezordinei din viata noastra.
Eu personal am experimentat beneficii incredibile ca urmare a aplicarii minimalismului. Dar poate ca numai experientele mele nu sunt suficiente pentru a convinge pe toti cei care citesc asta sa dezordineze.
Inteleg. Nu este tocmai distractiv (ei bine, pentru majoritatea dintre noi) sa ne ocupam de lucrurile. Dar nu inseamna ca ar trebui sa continuam sa acceptam situatia noastra actuala.
Asa ca m-am gandit sa petrec ultima saptamana ca student scanand si disecand documentele albe pentru a descoperi efectele negative ale dezordinei.
Si nu, acesta nu este un eseu. Este o postare pe blog. Deci voi fi sigur ca voi descompune aceasta cercetare intr-un format digerabil.
Deloc surprinzator, am descoperit ca dezordinea poate avea un efect destul de mare asupra nivelului nostru de stres, a sanatatii generale si a productivitatii.
Speram ca, dupa ce veti vedea rezultatele acestor studii, veti avea in sfarsit motivatia sa luati masuri!
Dar inainte de a intra in concluziile mele, permiteti-mi sa va fac o scurta actualizare cu privire la definitia dezordinei.
Ce este dezordinea?
In lucrarea de cercetare intitulata: The dark side of home: Assessing possession ‘clutter’ on subjective wellbeing, dezordinea este definita ca o supraabundenta de posesiuni care creeaza spatii de locuit haotice si dezordonate.
In ceea ce priveste minimalismul, dezordinea este orice lucru inutil – fizic sau non-fizic.
Aici lucrurile devin filozofice, deoarece cum determinam ce este necesar sau inutil? Voi pastra raspunsul pentru o alta postare pe blog 🙂
Deci dezordinea sunt toate posesiunile tale fizice care zac fara nicio ordine. Este interesant, totusi, pentru ca, in mod natural, tanjim la ordine.
Uita-te la corpul uman, de exemplu. Celulele, tesuturile, organele si fluidele noastre lucreaza impreuna ca o masina bine unsa. Cand corpul nostru nu functioneaza intr-o maniera ordonata, ne imbolnavim sau murim.
Deci, daca avem nevoie de ordine in interior, este firesc sa cautam ordine in exterior. Ei bine, asa ai crede.
Pe masura ce economiile se hranesc din consumismul nostru, obtinerea mai multor lucruri devine scopul in viata. Este mai sigur sa ai mai mult decat ai nevoie. Acesta este motivul pentru care impachetam prea mult atunci cand calatorim sau gatim prea mult cand pregatim mancarea.
Mai mult = succes = siguranta.
Apoi, odata ce acumulam bunuri, facem tot posibilul sa le pastram, indiferent daca adauga valoare vietii noastre sau nu.
Dar cu ce cost? Sa investigam folosind doua studii de caz.
Efectul negativ #1 – Niveluri crescute de cortizol
Cortizolul este un hormon de stres produs de glandele suprarenale. Dupa cum explica acest articol, ganditi-va la cortizol ca fiind sistemul de alarma incorporat in corpul dumneavoastra.
Functioneaza cu creierul pentru a va controla starea de spirit, motivatia si frica. Este cel mai bine cunoscut faptul ca ne ajuta sa facem fata intr-o perioada de criza. Cu toate acestea, cortizolul este, de asemenea, responsabil pentru:
- Reglarea zaharului din sange
- Reducerea inflamatiei
- Reglarea metabolismului
- Formularea memoriei
Daca alarma pentru corpul tau este activata tot timpul, iti va arunca toate regulatoarele din atac. Ca rezultat, nivelurile dezechilibrate de cortizol pot avea un impact semnificativ asupra sanatatii generale, inclusiv:
- Crestere in greutate
- Stres
- Depresie
- Anxietate
- Dormi
- Pierderea memoriei
- Dureri de cap
- Boala de inima
- Acnee
Deci da, cortizolul este o mare problema si nu este ceva de luat cu usurinta.
Care este cantitatea potrivita de cortizol?
Fara a intra in prea multe detalii, creierul nostru poate simti daca avem cantitatea potrivita de cortizol in sange. Daca nivelurile sunt prea scazute, creierul trimite semnale pentru a produce mai multe.
Glandele noastre suprarenale (situate deasupra rinichilor) capteaza aceste semnale si cresc productia de hormoni. Receptorii de cortizol, care se gasesc in majoritatea celulelor, preiau hormonii si ii folosesc dupa cum este necesar.
De exemplu, atunci cand corpul dumneavoastra este in alerta maxima, cortizolul poate modifica sau opri sistemele digestive si reproductive care va stau in cale. De asemenea, este responsabil pentru injectarea mai multor glucoza in creier.
Nivelurile de cortizol sunt cele mai ridicate la prima ora dimineata in prima ora de la trezire, scazand semnificativ pe parcursul orelor de dimineata, apoi scazand in restul zilei inainte de a cobori complet inainte de a ne culca noaptea.
Corelatia dintre dezordine si cortizol crescut
Pentru a intelege relatia dintre dezordine si niveluri crescute de cortizol, voi face referire la un studiu numit No Place Like Home: Home Tours Correlate With Daily Patterns of Mood and Cortizol de Darby E. Saxe si Rena Repetti.
Cercetatorii au analizat 30 de familii din clasa de mijloc cu venituri duble care traiesc intr-un oras mare din SUA. Datele au fost colectate prin inregistrare video, chestionare fiziologice si esantionare de saliva pentru a testa nivelurile de cortizol in fiecare zi.
Sotiile care si-au descris casele ca fiind aglomerate si mai stresante au avut pante mai plate de cortizol pe parcursul zilei, un indicator al stresului cronic si al tuturor celorlalte probleme de sanatate asociate cu acesta.
Ia asta — unele femei amanate sa vina acasa de la serviciu pentru ca nu au vrut sa se ocupe de dezordinea lor! Ei au vazut dezordinea ca un memento constant al sarcinilor incomplete si, ca urmare, femeilor, in special, le este foarte greu sa se relaxeze cand ajung acasa.
In schimb, sotiile care si-au descris casele ca fiind medii restauratoare fara dezordine aveau pante mai abrupte ale nivelului de cortizol. Au dat semne de relaxare si au scazut starea de spirit depresiva pe tot parcursul zilei.
In mod ironic (sau ahem, nu atat de ironic), nu a existat aceeasi corelatie intre cresterea cortizolului si dezordinea gasita la sotii din studiu. Acest lucru nu inseamna ca dezordinea nu are un impact negativ asupra barbatilor (mai multe despre asta mai tarziu).
Dar, in general, sotiile au simtit mai multa rusine, vinovatie si frustrare traind intr-un mediu aglomerat decat sotii lor.
Studiul a concluzionat ca a percepe casa cuiva ca aglomerata sau neterminata ar putea declansa in mod direct reactii de stres si dispozitie depresiva, in timp ce a vedea casa ca fiind mai reparatoare ar putea atenua starile negative.
Efect negativ #2 – Focalizare perturbata
Pentru a intelege modul in care dezordinea ne perturba concentrarea, trebuie mai intai sa ne uitam la procesarea de jos in sus si de sus in jos in legatura cu perceptia noastra.
Procesarea de jos in sus este determinata de stimuli. Ne dezvoltam perceptia pe baza datelor senzoriale, de exemplu vederea, auzul, atingerea, mirosul si gustul. Cu alte cuvinte, evaluam continutul doar asa cum il percep senzorii nostri.
Sa presupunem ca mergi la cafeneaua ta preferata sa iei o ceasca de cafea. Perceptia ta asupra cafelei pe care ai comandat-o se bazeaza pe felul in care miroase, gust si arata. Daca cafeaua este prea fierbinte, prea dulce sau prea mica, iti vei dezvolta perceptia in consecinta.
Procesarea de sus in jos este determinata de context. Ne dezvoltam perceptia pe baza obiectivelor noastre, asteptarilor si experientelor anterioare.
Sa revenim la exemplul cafelei. Perceptia dvs. despre cafeaua pe care ati comandat-o ar depinde de daca ati mai baut cafea de la aceasta cafenea, daca intentionati sa comandati o ceasca sau o cana si cum va va face aceasta cafea sa va simtiti sa va incepeti ziua.
Conform studiului Interactions of Top-Down and Bottom-Up Mechanisms in Human Visual Cortex de Stephanie McMains si Sabine Kastner, procesele de jos in sus si de sus in jos concureaza intre ele atunci cand proceseaza stimuli vizuali.
Acest lucru are unele implicatii grave asupra capacitatii noastre de a ne concentra.
Cand ne concentram, creierul nostru incearca sa filtreze stimuli suplimentari (de jos in sus) si sa se concentreze pe ceea ce incercam sa realizam (de sus in jos) la un moment dat.
De exemplu, este nevoie de multa procesare de sus in jos pentru ca eu sa ma asez si sa scriu acest articol. Fac multe presupuneri, conectez puncte si stabilesc obiective pentru fiecare sectiune.
Cu toate acestea, cand scriu, mi se prezinta diferite grade de dezordine fizica pe o raza de cativa metri de locul in care stau.
In timp ce ma concentrez pe acest articol, creierul meu proceseaza tot ce vad langa computer, zgomote si mirosuri aleatorii.
Cu cat sunt mai multi stimuli in mediul meu, cu atat este nevoie de mai multa procesare de jos in sus, furandu-mi astfel atentia de la procesarea de sus in jos.
Cu cat sunt mai putini stimuli in mediul meu, cu atat am mai multa capacitate de concentrare.
Alte exemple includ observarea e-mailurilor pe blatul din bucatarie atunci cand incercati sa gatiti o noua reteta.
Sau se declanseaza notificari pe telefon cand incercati sa cititi un roman.
Ma pot raporta la provocarile proceselor concurente, deoarece capacitatea mea de concentrare este mult mai usoara atunci cand am mai putini stimuli care sa-mi distraga atentia.
Intr-o cultura care celebreaza multitasking-ul, ganditi-va ce am putea face daca am acorda o pauza procesarii noastre de jos in sus? Am fi mai reflexivi creativi si am stabili obiective semnificative. Si totul incepe cu dezordine.
Alte efecte negative ale dezordinei
Impactul dezordinei asupra nivelului nostru de cortizol si concentrarea sunt doar cateva dintre numeroasele efecte adverse ale dezordinei. Alte exemple pe care le-am intalnit includ:
- Cresterea prafului in mediul dumneavoastra, prin urmare, va afecteaza sistemul respirator.
- Studiile au stabilit legaturi intre amanare si indecizie cu dezordine.
- Dezordinea poate declansa, de asemenea, strategii de a face fata si de evitare, cum ar fi consumul de mancare nedorita, urmarirea in exces pe Netflix si somnul excesiv.
Apoi, exista exemple mai evidente, cum ar fi incapacitatea de a gasi lucruri sau neputinta de a folosi spatiul care ar fi de obicei disponibil.
Cu atatea efecte negative ale dezordinei, nu m-ar surprinde pana acum ca incepi sa te simti putin coplesit. Si la asta, zic, bine! La asta speram 🙂
Problema cu dezordinea este ca este foarte usor de amanat.
Daca nu credeai ca dezordinea nu iti afecteaza viata sau stii de efecte, dar amani sa actionezi, speram ca aceasta postare te-a motivat sa faci ceva.
Recunosti efectele negative ale dezordinei in viata ta?
Acum vreau sa aud de la tine. Daca ai trecut cu succes de la dezordine la dezordine, iti amintesti ce te-a impins sa actionezi?
Si daca nu ati inceput sa va descurcati, ce exemple de mai sus v-au rezonat cel mai mult?
