Legenda spune ca Belle da Costa Greene, directorul bibliotecii creata de milionarul John Pierpont Morgan (1837-1913) in urma cu mai bine de un secol, a jurat: „In afara de tabelele legii cu cele zece porunci, totul se pastreaza aici.”. De exemplu, prima editie a pieselor lui William Shakespeare –celebrul prim folio din 1623– dar si trei biblii si desene Gutenberg semnate de Leonardo Da Vinci, Michelangelo, Durer, Rembrandt, Degas si Matisse.
In ultimii douazeci de ani ai vietii sale, Morgan a cheltuit 60 de milioane de dolari — dolari din 1901, care ar valora mai mult de 900 de milioane de dolari astazi — pe achizitii de antichitati. Astfel, Muzeul Morgan din New York a reunit cea mai mare colectie de manuscrise medievale si renascentiste din afara Europei, printre alte raritati.
Se stie ca Morgan a fost la vremea lui cel mai influent bancher din Statele Unite, un simbol al unei elite in care magnati precum Henry Clay Frick straluceau in otel, John D. Rockefeller in petrol si familia Vanderbilt in caile ferate.
Intre 1890 si 1913 Morgan a creat companii gigantice, de exemplu, in 1901 si-a cumparat actiunile de la Andrew Carnegie si a lansat US Steel Corporation – care includea fabrici de otel, mine de carbune, cai ferate – care controla jumatate din productia de otel a tarii.
Dupa cum se va vedea, multe lucruri s-au intamplat in ceea ce a fost conacul celebrului bancher. Fiul sau, JP Morgan Jr., a respectat dorintele tatalui sau si a donat casa si colectia acesteia orasului New York in 1924. De atunci, Biblioteca si Muzeul Morgan – asa cum este numita institutia – a chemat turisti la 225 Madison Avenue. , la intersectia cu Strada 36, in Manhattan, langa gara Grand Central.
Gusturile lui Morgan erau enciclopedice si de aceea in 1902 i-a comandat arhitectului Charles Follen McKim „un mic muzeu” pentru a-si gazdui colectia.
Cladirea originala a bibliotecii in stil neoclasic – finalizata in 1906 – a fost realizata din piatra sculptata si blocuri de marmura, ca un monument al Greciei clasice, cu lei pe usa – pe strada 36 – si frize decorative pe pereti.
Pe acelasi bloc au fost adaugate de atunci si alte cladiri. Si in 2006, arhitectul italian Renzo Piano a legat totul impreuna cu o extindere care include o noua intrare pe Madison Avenue, o sala de concerte, mai mult spatiu de expozitie, o sala de lectura, magazinul de cadouri al muzeului si doua restaurante moderne.
Palatul proiectat de McKim a fost restaurat in 2010, iar astazi este un sit al Patrimoniului National al Statelor Unite si ramane sufletul muzeului. Exista biroul lui Morgan, biblioteca lui si biroul bibliotecarului, legate printr-un hol – The Rotunda, in engleza – unde ies in evidenta rarele marmure ale coloanelor si podelelor. Are picturi murale inspirate din picturile renascentiste ale lui Rafael Sanzio.
Nu lipsesc anecdotele despre Morgan si milioanele lui, dar una iese in evidenta printre toate. S-a intamplat in 1907 in acelasi conac pe care il viziteaza astazi turistii. Pentru a evita o panica financiara pe WallStreet, Morgan sa intalnit aici cu bancheri cheie. Se spune ca i-a inchis in biblioteca lui pentru a-i forta sa cada de acord asupra unui plan de salvare. Si cu averea sa, Morgan s-a oferit drept imprumutatorul tarii de ultima instanta. Astfel, a evitat un esec al unei banci in lant.
Dupa aceea, multi l-au salutat ca pe un erou national. Insa unii legiuitori de la Washington, alarmati de o asemenea demonstratie de putere, au decis ca este necesara crearea unei Banci Centrale, adica ceea ce este acum Rezerva Federala a Statelor Unite.
Se spunea pe vremea lui ca biroul lui Morgan, acum Camera de Vest, este cea mai frumoasa camera din tara. Peretii tapitati cu matase rosie damaschina reproduc decorul Palazzo Chigi din Roma: Agostino Chigi a fost un bancher si patron al Renasterii italiane, cu care Morgan s-a identificat.
In Camera de Vest se afla biroul lui, semineul, unele dintre picturile preferate ale milionarului, bronzuri si ceramica. Este cazul „Portretul unui om cu trandafir”, a pictorului flamand Hans Memling. Intre expozitiile permanente si cele itinerante – invitate la muzeu – este expusa in aceste zile o alta mare lucrare a lui Memling, „Tripticul Jan Crabbe” pictat in jurul anului 1470 cu scene ale crucificarii lui Hristos.
Biblioteca Morgan, acum Camera de Est, impresioneaza pe toata lumea cu cele trei etaje de biblioteci falnice din nuc pline cu carti rare. Picturile murale pictate pe tavan de Henry Siddons Mowbray sunt uimitoare.
Morgan avea simtul umorului, marturisita de o tapiserie flamanda realizata la Bruxelles in secolul al XVI-lea, este „Triumful lacomiei”, parte dintr-o serie dedicata pacatelor capitale create de Pieter van Aelst, o ruda a lui Brueghel.
Printre nenumaratele documente celebre se vede apararea lui Galileo Galilei impotriva acuzatiilor de erezie. Exista intotdeauna o Biblie Gutenberg la vedere. Sunt corectii ale lui Balzac in manuscrisul sau „Eugenia Grandet”. Si partitura originala a simfoniei „Haffner” a lui Mozart cu adnotarile sale. Exista si scrisori de la Lincoln si Jefferson, manuscrise religioase iluminate din vremea lui Carol cel Mare, papirusuri egiptene, grecesti si romane. Exista insa si texte din lucrari moderne, precum originalele Airhead Wilson de Mark Twain si Calatoriile cu Charlie ale lui Steinbeck.
Ceea ce este acum Camera de Nord a fost biroul bibliotecarei Belle da Costa Greene, exista statui egiptene, grecesti si romane, tablite de scris oriental, arta medievala, legaturi cu bijuterii. Lampile antice lumineaza diverse obiecte fascinante, precum acea imagine in miniatura sculptata pe un sigiliu metalic – realizata in Babilon, cu o mie de ani inainte de era crestina – in care un leu si un erou inaripat se lupta pentru un taur. Acest sigiliu este doar una dintre multele comori la vedere astazi.
