Stoicismul este o traditie filozofica cu radacini in antichitatea greaca si romana. Fondatorul sau a fost Zenon (secolul al III-lea i.Hr.).
Influentul Zenon a predat filozofia numerosilor sai discipoli din Atena antica.
Zeno isi tinea cursurile pe o veranda sau stoa pictata. Aceasta stoa, decorata cu scene mitologice si vizibila si astazi in Atena, este locul din care provine cuvantul „Stoicism”.
Stoicismul s-a dovedit a fi o filozofie vibranta si influenta de-a lungul secolelor.
Sustinatorii sai l-au inclus pe dramaturgul si omul de stat roman Seneca, pe sclavul roman, devenit om liber, Epictet si pe imparatul roman Marcus Aurelius. Mai tarziu, influenta stoicismului poate fi gasita in teologia crestina, filosofia moderna (Kant & Humphrey, 1983) si psihologia cognitiv-comportamentala (Baltzly, 2018).
Inainte de a continua, ne-am gandit ca v-ar placea sa descarcati gratuit cele trei exercitii de Mindfulness. Aceste exercitii cuprinzatoare, bazate pe stiinta, nu numai ca va vor ajuta sa cultivati un sentiment de pace interioara pe parcursul vietii de zi cu zi, dar va vor oferi si instrumentele pentru a imbunatati atentia clientilor, studentilor sau angajatilor dvs.
Stoicismul: o definitie filozofica
„Stoicismul” este definit in mod obisnuit ca fiind in pace in timpul suisurilor si coborasurilor vietii. Ea denota o liniste in fata durerii, placerii, durerii si bucuriei. Cu toate acestea, stoicismul are mai mult decat sa-si pastreze calmul.
Stoicismul este o filozofie foarte individualista. Se concentreaza asupra modului in care individul poate dezvolta „virtutile” necesare pentru a se armoniza cu „natura”.
Natura este un concept larg pentru stoici. Ea cuprinde lumea naturala si fortele sale, modelele de interactiune in societatea umana si psihicul interior al individului. Pe scurt, conceptul lor despre natura este intregul cosmos, exterior si interior.
Mai mult, aceasta natura sau cosmos este conceput ca fiind in mod inerent ordonat, supunand legilor fixe ale cauzei si efectului.
Principalele virtuti stoice sunt:
- Moderare,
- Curaj,
- Justitia si
- Intelepciune.
Prin dezvoltarea acestor virtuti, individul se armonizeaza cu natura. Armonizarea cu natura, inclusiv natura noastra individuala, se spune ca aduce eudaimonie (tradusa aproximativ ca fericire personala sau inflorire).
Virtutile stoice sunt menite sa fie practice. Ele sunt concepute pentru a ajuta la rezolvarea problemelor externe si pentru a produce echilibrul interior.
Virtutea moderatiei permite sa se evite atasamentul fata de lucrurile dorite si astfel sa ramana liber de patimi si in pace.
Curajul permite cuiva sa ramana liber de frica si astfel sa tina mintea asezata, chiar si in mijlocul pericolelor vietii.
Justitia permite cuiva sa interactioneze in mod rezonabil cu ceilalti si astfel evita sa-ti creezi dusmani sau sa simti vinovatie sau remuscari.
Intelepciunea permite cuiva sa discerne cum functioneaza natura, sa se potriveasca armonios cu planul ei.
Practicand aceste virtuti, cineva atinge cel mai inalt obiectiv al existentei umane: acordarea cu natura si fericirea care urmeaza. Acest lucru se presupune ca este adevarat indiferent de circumstantele cuiva in viata, indiferent daca cineva este de origini umile, asa cum a fost Epictet, sau un imparat ca Marcus Aurelius.
Ce este meditatia stoica?
Textele stoice clasice nu se refera de obicei la meditatie in sensul rasaritean – adica la o liniste completa a gandurilor cuiva.
Meditatia stoica clasica este mai degraba un exercitiu de gandire clara.
Gandirea clara inseamna ca in timpul suisurilor si coborasurilor vietii, cineva se straduieste sa conceapa lucrurile asa cum sunt. Se vede lucrurile ca si cum ar fi prin ochelari limpezi, mai degraba decat prin ochelari de culoare trandafir prea pozitivi sau intunecati prea negativi.
In Meditatiile sale , Marcus Aurelius scrie despre a fi confruntat cu norii sau intreruperile vietii, mari si mici.
„ Sunt maracini pe poteca? Apoi ocoleste-le. Nu cere sa stii „de ce exista astfel de lucruri?” (Aurelius & Hays, 2003, p. 111). Astfel de intrebari sau judecati de valoare nu fac decat sa perturbe linistea sufleteasca, dar nu adauga nimic la fericirea cuiva.
Desigur, multe dintre evenimentele vietii sunt cu potential mai suparatoare decat maracinile din cale.
Aurelius considera o situatie mai dificila: auzi ca cineva a vorbit la spatele tau. Din perspectiva stoica a lui Aurelius, cel mai bine este sa luam acest lucru la valoarea nominala. Da, cineva vorbeste despre tine. Dar nu iti va ajuta linistea sufleteasca sa speculezi in continuare ce spune persoana respectiva sau cum ar putea-o face acest lucru o persoana rea etc. (Aurelius & Hays, 2003).
Ca stoic, nu te grabi sa judeci sau sa reactionezi la tot ce auzi sau vezi.
Daca decideti ca este important sa aflati mai multe, puteti oricand sa intrebati persoana ce a spus despre dvs. si de ce. Dar s-ar putea, de asemenea, sa decizi ca nu merita osteneala si ca nu vei lasa parerea altcuiva despre tine sa-ti zdruncine linistea.
Aurelius si alti stoici au sustinut ca nu evenimentele vietii ne deranjeaza. Mai degraba judecata sau evaluarea noastra asupra evenimentelor – povestile elaborate pe care ni le spunem despre experiente – este cea care ne tulbura.
„ Daca esti indurerat de lucrurile exterioare, nu este ca ele te doare, ci propria ta judecata asupra lor; si sta in puterea ta sa stergi acea judecata acum ” (Aurelius & Hays, 2003, p. 97).
In aceeasi ordine de idei, Epictetus a sustinut ca printr-o incadrare mentala stoica a evenimentelor, o persoana poate fi „ bolnava si totusi fericita, in pericol si totusi fericita, pe moarte si totusi fericita ” (Epictetus & Dobbin, 2008, p. 29).
Pentru stoici, o minte sau un suflet bine controlat este refugiul suprem. Scriind despre felul in care oamenii incearca mereu sa „ scape de toate, la tara, la plaja, la munte ”, Aurelius afirma: „ Poti scapa de asta oricand vrei. Intrand inauntru. Nicaieri in care poti merge nu este mai linistit… decat propriul tau suflet ” (Aurelius & Hays, 2003, p. 60).
Stoicismul sustine astfel ca, desi nu putem controla intotdeauna evenimentele, putem intotdeauna controla modul in care gandim despre ele. Si modul in care ne gandim la ei va determina daca ramanem in pace si, prin urmare, fericiti si infloriti, sau nu. Acest accent pe modul in care gandim lucrurile si modul in care acestea ne afecteaza emotiile si comportamentul a anticipat Terapia Cognitiv Comportamentala (CBT) de cateva secole.
In TCC, se crede, de asemenea, ca putem controla si schimba modul in care gandim lucrurile. De exemplu, abordarea CBT a depresiei sustine ca afectul negativ (cum ar fi tristetea profunda si persistenta) se datoreaza cel putin partial gandirii depresive unei povesti dezadaptative pe care ni le spunem despre viata sau circumstantele noastre.
De asemenea, se crede ca ne putem remodela sau „restructura cognitiv” gandurile despre un anumit eveniment si, astfel, sa ne simtim mai putin deprimati in legatura cu acesta.
O meditatie stoica care merita o mentiune speciala este memento mori (reflectare asupra mortii cuiva). Acest lucru este gandit pentru a ne ajuta sa punem suisurile si coborasurile vietii intr-o perspectiva adecvata si sa ne inspire sa folosim cat mai bine timpul pe care il avem.
Aurelius s-a referit la memento mori cand a scris: „ Poti parasi viata chiar acum. Lasa asta sa determine ceea ce faci, spui si gandesti ” (Aurelius & Hays, 2003, p. 20).
Memento mori incadreaza toate celelalte meditatii stoice, dandu-le context si urgenta.
Carlos Castaneda a scris un sentiment de memento mori in conversatiile sale cu vrajitorul indian Don Juan Matus. In Calatorie la Ixtlan , Don Juan ii spune lui Carlos ca „ Moartea este singurul sfatuitor intelept pe care il avem ” (Castaneda, 1972, p. 55). Aceasta inseamna ca gandirea la moartea iminenta ajuta la punerea in perspectiva a evenimentelor vietii si dezvaluie ceea ce este cu adevarat important pentru sine.
Steve Jobs (2005) si-a dezvaluit practica memento mori cand a spus unei clase de absolventi de la Stanford: „ In fiecare dimineata ma priveam in oglinda si ma intrebam: Daca azi ar fi ultima zi din viata mea, as vrea sa fac ceea ce fac. astazi? ” Implicatia este ca, daca raspunsul este „nu”, se datoreaza o schimbare a vietii.
O privire asupra constiintei stoice
Unde se incadreaza mindfulness in acest mod de viata stoic? Am vazut ca meditatia stoica presupune gandirea clara la lucruri pentru a nu fi impovarata de judecati de valoare sau speculatii inutile.
Exista, de asemenea, un element distinct de mindfulness in filosofia stoica. Aceasta atentie este un proces mai fundamental decat meditatia si implica atentie la momentul prezent si la realitatea lui.
Atentia la experienta momentului prezent inseamna a vedea, simti si intelege contururile experientei imediate asa cum sunt ele si nu asa cum fie ne temem sau ne dorim sa fie. Asa apar lucrurile inainte de a incepe sa ne spunem povesti mai elaborate despre ele.
Pe baza acestei atentii pentru experienta momentului prezent, putem apoi sa ne gandim clar la ea in moduri care sunt adaptative si care produc fericire. Acest tip de atentie, care subliniaza perceptia cat mai libera posibil de gandire, este similara cu practica mindfulness descrisa de Jon Kabat-Zinn (1994) si altii din miscarea mindfulness.
Este, de asemenea, in ton cu atentia asa cum este practicata in Terapia Comportamentala Dialectica (DBT; Linehan, 2014).
In mindfulness DBT, cineva trage usor mintea inapoi la experienta momentului prezent ori de cate ori rataceste in trecut sau in viitor. Acest lucru se poate face concentrandu-se exact pe ceea ce face cineva in acest moment si pe senzatiile pe care le simti, fara a judeca sau a supraanaliza ceea ce se intampla.
Podcasturi despre Mindfulness
Disponibilitatea podcas-urilor despre mindfulness a crescut in ultimii ani.
Intr-un articol recent despre Podcasturi de meditatie Mindfulness, Dr. Alicia Nortje a evidentiat unele dintre cele mai bune si mai placute, inclusiv:
Mindfulness pentru incepatori
Mindfulness pentru incepatori este gazduit de Shaun Doneghy.
Acest podcast popular pune accent pe invataturile budiste si meditatia. Fiecare dintre episoadele podcast prezinta o scurta meditatie ghidata si discuta o tema specifica, cum ar fi mindfulness-ul corpului.
Stiinta fericirii
Stiinta fericirii (PRX si Greater Good) este gazduita de profesorul Dachter Keltner de la Universitatea din California din Berkeley.
Include continut foarte apreciat despre mindfulness si subiecte conexe.
Atentie in minute
Mindful in Minutes este gazduit de Kelly Smith.
Acest podcast foarte apreciat prezinta continut despre yoga si mindfulness in doze scurte si practice.
Podcasturi interesante despre stoicism
Daily Stoic este gazduit de Ryan Holiday.
Acesta este un site popular care include literatura introductiva despre stoicism.
Exista e-mailuri zilnice trimise abonatilor, cu lectii stoice si exercitii inspirate de Epictet, Marcus Aurelias, Seneca si altii. Gazduieste podcasturi frecvente (aproximativ la fiecare una pana la trei zile), cu sustinatorul stoic Ryan Holiday si diversi scriitori, sportivi, personalitati de televiziune si experti. Aceste podcasturi se concentreaza pe aplicarea stoicismului la provocarile vietii.
The Practical Stoic este gazduit de Simon Drew. Acest podcast implica, de asemenea, lectii si interviuri despre stoicism care subliniaza aplicarea sa practica la problemele de zi cu zi.
Stoic – The Invincible Soul este gazduit de YogaGirl_Izzy. Acest podcast discuta despre filozofia stoica si mindfulness, intentionand sa-i ajute pe ascultatori sa-si duca cele mai bune sau mai implinite vieti.
Aplicatii si carti pe acest subiect
Veti gasi chiar si aplicatii si carti care va pot invata mai multe si va recomandam sa aruncati o privire la urmatoarele:
Exercitii stoice zilnice
Daily Stoic Exercises este o aplicatie Android care ofera citate zilnice de la filozofi stoici proeminenti (inclusiv Epictet, Marcus Aurelias si Seneca), pentru contemplare, inspiratie si indrumare.
Este evaluat foarte bine pentru continutul sau de catre utilizatori si este disponibil gratuit.
Jurnalul Stoic de Sanatate Mintala
Stoic Mental Health Journal este o aplicatie Apple care ofera scurte exercitii mentale si cuvinte din filozofia stoica pentru a va ajuta sa gestionati provocarile si stresul zilnic. Este, de asemenea, foarte apreciat de utilizatori si disponibil gratuit cu achizitii in aplicatie disponibile. Este pe deplin compatibil cu produsele Apple (iPhone, iPad, Apple Watch).
Aplicatia stoica
Aplicatia Stoic ofera o lista curata de citate de la ganditori stoici proeminenti, trimise zilnic, pe rand, pentru a permite o reflectie si practica profunda.
De asemenea, este foarte apreciat de utilizatori si este disponibil gratuit.
Carti
Urmatoarele carti includ texte clasice stoice si interpretari recente ale surselor originale.
- Seneca, Letters From a Stoic , traducere de Robin Campbell, Penguin Classics, 1969. (Amazon)
- Marcus Aurelius, Meditations , tradus de Gregory Hayes, Modern Library, 2003. Aceasta este o traducere populara si usor de utilizat a lucrarii fundamentale a lui Marcus Aurelias. (Amazon)
- Epictetus, Discourses and Selected Writings , editat si tradus de Robert Dobbin, Penguin Classics, 2008. (Amazon)
- William B. Irvine, A Guide to the Good Life: The Ancient Art of Stoic Joy , Oxford University Press, 2009. (Amazon)
Un mesaj de luat acasa
Stoicismul este o filozofie cu o continuitate remarcabila, de la originile sale stravechi pana la aplicatiile moderne.
A fost adaptat de-a lungul secolelor ca un ghid pentru cei care cauta dezvoltare personala si fericire.
Subliniaza dezvoltarea virtutilor precum moderatia, curajul, dreptatea si intelepciunea. Aceste virtuti sunt menite sa se armonizeze cu natura sau cu cosmosul, aducand fericire.
Se pune accent pe mentinerea calmului in fata durerilor, placerilor, durerilor si bucuriilor vietii. Calmul este mentinut prin controlul perspectivei mentale asupra evenimentelor, mai degraba decat prin asteptarea de a gestiona evenimentele ei insisi.
Exista un element de atentie in stoicism, care implica o atentie sustinuta la experienta momentului prezent. Meditatiile stoice includ reflectarea asupra mortii inevitabile ( memento mori ) pentru a-si pune experientele si valorile intr-o perspectiva adecvata.
